Departamentul de Stat din SUA monitorizează România, din cauza traficului de persoane. Țara noastră riscă foarte mult, dacă autoritățile nu rezolvă o problemă cu care ne confruntăm de foarte mulți ani.

România a fost și rămâne în continuare o țară sursă a traficului de persoane. Preponderent din considerente socio-economice, majoritatea statelor vest-europene sunt țări de destinație și exploatare a românilor. Mai ales acolo unde există cerere pentru forță de muncă ieftină, pentru servicii sexuale sau se tolerează faptele de cerșetorie.

În condițiile în care cele mai multe victime sunt recrutate în special cu oferte din sfera practicării prostituției și cu oferte de locuri de muncă „bine plătite”, exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă de trafic, urmată de exploatarea prin muncă și cerșetorie.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este de departe cea mai frecventă formă de exploatare. Menținerea în clasament a acelorași țări de destinație (ex. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia) arată faptul că rețelele criminale transfrontaliere au găsit și perfecționat modalități ingenioase de a-și asigura câștiguri substanțiale prin specularea vulnerabilităților din sistemele anti-trafic pe traseul țară de origine-țară de destinație.

De regulă, femeile sunt majoritare în rândul victimelor, respectiv persoanele care au un nivel scăzut de educație și probleme în familie, minorii sau persoanele provenite din zone defavorizate ale țării. În plus, mediul on-line a devenit platformă pentru facilitarea comiterii infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă. România se confruntă cu acest flagel mai ales în ultimii ani și este în atenția SUA din acest punct de vedere. SUA au făcut din lupta mondială împotriva traficului de persoane o prioritate în materie de politică și utilizează mijloace complexe pentru a opri traficanții, a proteja victimele și a preveni săvârșirea acestei infracțiuni.

Traficul de persoane în România

Anual, Departamentul de Stat al SUA publică raportul privind traficul de persoane (TIP Report) de către Departamentul de Stat al SUA prin care se evaluează eforturile anti-trafic depuse la nivelul statelor pe baza unor standarde minime.

România apare și ea în acest raport, combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor fiind un punct foarte important al relației bilaterale dintre România și SUA. Trebuie spus că raportul Departamentului de Stat clasifică statele în 3 categorii, astfel: - În Pilonul 1 sunt statele ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului; - În Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens; oîn Pilonul 2 Watch List, o subgrupă a Pilonului 2, sunt incluse statele în care se constată o creștere semnificativă a numărului victimelor și care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic; dacă un stat este plasat timp de doi ani consecutiv în această categorie, este inclus automat în Pilonul 3; - în Pilonul 3, statele ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime și nu fac eforturi semnificative în acest sens. Problema este destul de serioasă, România fiind plasată în raportul din anul 2021 pentru al treilea an consecutiv în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, preponderent ca urmare a constatărilor privind creșterea semnificativă a numărului victimelor care ar trebui însoțită de măsuri adecvate de combatere.

În vara este așteptată publicarea noului raport, iar eventuala retrogradare a României în Pilonul 3 ar putea avea consecințe negative atât în ceea ce privește imaginea României, cât și în ceea ce privește cooperarea bilaterală cu SUA. Retrogradarea ar putea să însemne, de asemenea, o serie de restricții din partea SUA, cu impact inclusiv pe zona de apărare și în ceea ce privește accederea României în Programul Visa Waiver.

Există toate motivele ca demersurile pentru combaterea traficului de persoane, protejarea victimelor și reflectarea eforturilor anti-trafic în raportul Departamentului de Stat să preocupe intens autoritățile.

Care fac autoritățile?

Este sistemul anti-trafic din România unul funcțional, capabil să ofere un răspuns adecvat acestui tip de criminalitate?

Din informațiile noastre, s-au înregistrat creșteri semnificative atât în ceea ce privește acțiunile operative ale poliției, cât și în ceea ce privește numărul de persoane cercetate și arestate. Se depun eforturi semnificative pentru reducerea dimensiunilor traficului de persoane şi a traficului de minori, acțiunile întreprinse ținând cont de recomandările SUA și ale organismelor internaționale cu competențe în domeniu.

De asemenea, România cooperează îndeaproape cu alte state și organizații pentru a combate acest fenomen, fiind obținute o serie de rezultate concrete apreciate de partenerii externi. Pentru implementarea Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane există un comitet de monitorizare la Guvern la care participă toate instituțiile cu atribuții în combaterea traficului de persoane și care a fost preluat mai nou sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.

Această coordonare la Guvern este un semnal de la cel mai înalt nivel privind seriozitatea cu care este tratată combaterea acestui flagel, problematica traficului de persoane fiind una intersectorială.

Trebuie spus că în anul 2021, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a implementat peste 150 de proiecte educaționale și 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane și au fost desfășurate

Peste 2000 de activități de informare și preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi. Printre elementele de progres ale României se remarcă creșterea numărului acțiunile operative, respectiv a numărului persoanelor cercetate și arestate. Desigur, sunt aspecte unde autoritățile române mai au de lucrat. Spre exemplu, nu este foarte clar cum vor gestiona autoritățile problema pregătirii de specialitate a personalului pentru combaterea acestui flagel și pentru protejarea efectivă a victimelor.

De asemenea, rămâne de văzut cum va fi realizată creșterea concretă a calității și disponibilității serviciilor de asistență acordată victimelor traficului de persoane de către instituțiile responsabile. Este de așteptat că măsurile care au fost luate deja, comunicarea intensificată cu partenerii americani și rezultatele obținute în ultima vreme se vor reflecta în raportul privind Traficul de Persoane al Departamentului de Stat prin revenirea României în Pilonul II.