Mai sunt doar câteva zile până când creștinii vor intra în Postul Sfintelor Paști, iar sărbătoarea care prevestește acest fapt se numește Lăsata Secului. Nu se lucrează de Lăsata Secului, dar se mănâncă. Există mitul conform căruia „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”.

Postul Sfintelor Paști începe pe data de 7 martie și va dura până pe 23 aprilie. Cu o zi înainte, pe 6 martie, creștinii respectă tradițiile populare pe care le implică Lăsata Secului.

Această sărbătoare vine să prevestească începutul unui nou an agrar, păstrând tradițiile specifice. Simbolistica zilei de 6 martie este dată de dorința de a trece printr-o perioadă de post ușoară, dar care să se ridice la nivelul idealului creștin ortodox.

 Tradițiile și obiceiurile care se pun în practică de Lăsata Secului

În zonele de sud ale țării se practică obiceiul ca gazdele caselor să treacă o bucată de halviță prinsă de o sfoară, prin fața tinerilor care sunt nevoiți să stea cu mâinile legate la spate. Cei care reușesc să prindă halvița cu gura, au dreptul de a păstra captura.

Un alt obicei de Lăsata Secului este ca oamenii să petreacă timp cu familiile lor, bucurându-se din plin de bucatele pe care nu le vor mai servi, după începerea postului.

În această zi, există tradiția ca finii să-și viziteze nașii, având asupra lor o găină friptă, un colac de dimensiuni mari ori o turtă în foi, alături de o sticlă cu vin. În acest context, finii vor cere iertare nașilor lor pentru păcatele comise, urmând a se împăca, în mod simbolic, la masa la care se servesc plăcinte, struguri ori stafide, simboluri ale vigorii spirituale.

Nu se lucrează de Lăsata Secului, dar se mănâncă

În anumite regiuni din România, există mitul conform căruia „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, fiind „rău de bătut piatra peste holde”, așa cum amintește tradiția populară.

Astfel, este o zi dedicată timpului petrecut cu familia și a bucatelor alese, pentru că masa servită de Lăsata Secului trebuie să fie una încărcată cu ciorbe, fripturi, dulciuri ori vin. Pentru desert, creștinii ortodocși optează pentru plăcinte, așa cum prevede tradiția noastră, plăcinte făcute din fructe ori legume.

În această zi, femeilor nu le este permis să toarcă sau să țese, iar dacă vor întreprinde astfel de activități, gospodăria le va fi lovită de boli și necazuri.

O altă datină populară este Legarea Grânelor, obicei care se practică pentru ca recoltele gospodarilor să nu fie afectate de păsări sau alți dăunători.