țigări tineri / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
După aproape două decenii de campanii antifumat și de dispariție treptată din reclame, filme și reviste, țigările reapar tot mai vizibil în cultura pop, în fotografii cu vedete, postări pe rețelele sociale și imagini de modă, potrivit publicației Who.
Fenomenul este observat în special în jurul Generației Z și este asociat cu nostalgia pentru anii 2000, revenirea unor estetici precum „indie sleaze” și reacția împotriva culturii moderne a „wellness-ului”.
Specialiștii avertizează însă că schimbarea imaginii culturale a țigării nu modifică riscurile medicale: tutunul provoacă peste șapte milioane de decese anual la nivel mondial.
Vedetele readuc țigara în imaginile culturii pop
Țigara a fost, timp de decenii, un accesoriu asociat cu cinematografia, muzica și moda. După anii 2000, campaniile de sănătate publică și schimbarea percepției sociale asupra fumatului au redus treptat prezența sa în cultura mainstream.
În ultimii ani, însă, imaginile cu celebrități fumând au început să reapară.
Publicații internaționale precum Financial Times și The Washington Post au observat această tendință, în contextul în care vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner sau Hailey Bieber au fost fotografiate fumând.
Pe rețelele sociale circulă, de asemenea, montaje și imagini care recuperează estetica vedetelor din anii 1990 și 2000, perioadă în care țigara apărea frecvent în fotografiile de modă și în cultura cluburilor.
„Cigfluencerii” și transformarea țigării într-un accesoriu
Unul dintre simbolurile acestei tendințe este contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt. Contul publică imagini cu celebrități și personaje din cultura pop care fumează și a depășit pragul de 100.000 de urmăritori.
Fenomenul a atras și atenția cercetătorilor.
În iulie 2026, revista științifică Tobacco Control a publicat articolul „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”, care analizează modul în care imaginile distribuite de celebrități și influenceri pot contribui la normalizarea fumatului.
Istoricul social Sarah Milov, autoarea volumului The Cigarette: A Political History, a explicat că o parte din atracția actuală poate veni chiar din imaginea de nepăsare și nonconformism asociată țigării.
Astfel, pentru o parte a publicului tânăr, țigara nu este prezentată neapărat ca un produs de consum, ci ca un element vizual care transmite o anumită atitudine.
O reacție la cultura „wellness”
Revenirea țigării ca simbol cultural apare într-o perioadă dominată de preocuparea pentru sănătate și optimizarea permanentă a stilului de viață.
Aplicațiile care monitorizează somnul și activitatea fizică, numărarea caloriilor, suplimentele, dietele și mersul la sală fac parte din rutina unei părți importante a publicului tânăr.
În acest context, un comportament deliberat nesănătos poate fi perceput, paradoxal, ca o formă de rebeliune.
Jared Oviatt a legat fenomenul și de așa-numita „little-treat culture”, ideea de a-ți oferi mici recompense accesibile într-o perioadă în care obiectivele financiare mai mari, precum cumpărarea unei locuințe, sunt tot mai greu de atins pentru mulți tineri.
În același timp, există o tendință mai largă de revenire la experiențe considerate „analogice”: aparate foto pe film, discuri de vinil, camere compacte și obiecte asociate cu perioada de dinaintea dominației smartphone-ului.
Țigara poate fi integrată în această estetică nostalgică, chiar dacă riscurile asociate consumului de tutun sunt bine documentate.
Nu există încă dovezi că Generația Z fumează mai mult
Vizibilitatea crescută a țigării în cultura pop nu înseamnă automat că tinerii fumează mai mult decât în trecut.
Scientific American a atras atenția că fenomenul „cigfluencerilor” este real și ușor de observat în mediul online, însă nu există încă suficiente date pentru a demonstra că revenirea țigării ca simbol cultural a dus automat la o creștere a consumului în rândul Generației Z.
Diferența este importantă: o tendință vizuală poate influența percepțiile sociale fără să se traducă imediat într-o creștere măsurabilă a numărului de fumători.
Țigară. Sursă foto: Pixabay
Totuși, cercetătorii atrag atenția că expunerea repetată la imagini care prezintă fumatul într-o lumină atractivă poate contribui la normalizarea comportamentului, în special în rândul publicului tânăr.
Imaginea se schimbă, dar riscurile rămân aceleași
Organizația Mondială a Sănătății estimează că tutunul provoacă peste șapte milioane de decese în fiecare an la nivel mondial.
Peste 1,6 milioane dintre aceste decese sunt asociate expunerii persoanelor nefumătoare la fumul de tutun.
Consumul de tutun este asociat cu numeroase boli grave, inclusiv cancer, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale și afecțiuni pulmonare.
Nici fumatul ocazional sau exclusiv în contexte sociale nu elimină riscurile.
Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA arată că fumătorii au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât persoanele care nu fumează.
Instituția americană atrage atenția și asupra riscurilor asociate fumatului social, chiar și atunci când persoanele respective nu se consideră fumători obișnuiți.
România, peste media europeană
Problema este relevantă și pentru România, unde prevalența consumului de tutun rămâne ridicată.
Estimările Organizației Mondiale a Sănătății indică pentru 2024 o prevalență de aproximativ 30% a consumului curent de tutun în rândul populației române de peste 15 ani, peste media de aproximativ 24% în Regiunea Europeană a OMS.
Datele Eurobarometrului privind atitudinea europenilor față de tutun au indicat, de asemenea, că România se află printre statele europene cu o proporție ridicată de fumători.
În setul respectiv de date, 34% dintre români se declarau fumători activi, comparativ cu media de 24% la nivelul Uniunii Europene.
Europa rămâne și regiunea în care reducerea consumului de tutun avansează cel mai lent, potrivit estimărilor OMS.
Recomandările noastre
