Statul român nu știe unde se duc anual peste două miliarde de lei, echivalentul sumei anuale plătită pentru tichetele de vacanță. Chiar dacă guvernul intenționează să nu mai acorde aceste sume pentru tichete în acest an, este relevantă întrebarea: unde s-au dus banii în anii anteriori, cine sunt adevărații beneficiari?

Tichetele de vacanță - Statul român nu poate oferi informații

Autoritățile bâjbâie atunci când trebuie să ofere răspunsuri privind tichetele de vacanță acordate în anii trecuți. Cotidianul Libertatea a încercat să afle unde se duc anual peste două miliarde de lei, atât cât este suma anuală plătită pentru tichete de vacanță de stat.

Ministerul Economiei, instituția care are în subordine Turismul, a pasat investigatorii pentru informații la Ministerul Finanțelor. Finanțele la rândul lor i-au retrimis înapoi la Ministerul Economiei. Conform legislației în domeniu, Finanțele sunt responsabile cu centralizarea acestor date.

Nu există o evidență centralizată cu numărul de tichete de vacanță emise

Ceea ce este inexplicabil și incredibil este faptul că statul nu are o evidență centralizată cu numărul de tichete emise. De asemenea, nici cu cele rămase nefolosite și nici cu unitățile turistice unde au fost folosite cele mai multe astfel de bonuri de valoare.

În urmă cu o săptămână, Guvernul României a anunțat că intenționează să nu mai emită tichete de vacanță în acest an. Măsura are scopul de a face economii la buget, pentru a se putea încadra în ținta de deficit de 7% din Produsul Intern Brut (PIB). Vor putea fi folosite însă voucherele emise în 2020.

În anii anteriori, 1,2 milioane de bugetari puteau primi anual un tichet de 1.450 de lei. Voucherele au devenit astfel o afacere de cel puțin 1,74 miliarde de lei anual. La aceste sume se adaugă și tichetele emise de privați. Teoretic, pot acorda și aceștia tichete de vacanță, dar marea lor majoritate nu o fac din cauză că nu e suportabil din punct de vedere economic.

Tichetele de vacanță nu pot fi vândute sau transmise altcuiva

Peste 90% din totalul tichetelor de vacanță acordate în România sunt folosite de bugetari, conform declarațiilor patronatelor din turism. Angajații de la stat primeau tichetele, pe care le foloseau în vacanță să își achite sejururile. Mai departe, unitățile turistice decontau de la stat sumele.

Tichetele de vacanță nu pot fi vândute și nu sunt transmisibile. Așadar, ele nu pot fi folosite decât de titulari. Încercând să afle mai multe detalii despre modul în care sunt cheltuiți acești bani, cotidianul ”Libertatea” a solicitat oficial răspunsuri din partea autorităților la următoarele întrebări: Câte vouchere de vacanță au fost emise în 2019 și câte în 2020? Câte dintre aceste vouchere emise în 2019 si 2020 au fost încasate, defalcat pe fiecare an?

Câte au fost emise și nefolosite? Care sunt principalele regiuni turistice unde au fost folosite cel mai mult aceste vouchere? Care sunt principalele companii care au decontat astfel de vouchere? (Top 10, defalcat pe fiecare companie, cu numărul de vouchere încasate de la stat) Câți angajați de la stat au beneficiat de aceste tichete? Câți angajați bugetari cu salariul minim pe economie au beneficiat de astfel de tichete?

De la Ministerul Economiei la Ministerul de Finanțe și înapoi

Ministerul Economiei a pasat la Ministerul Finanțelor. „(…) avem rugămintea de a vă îndrepta către unitățile emitente autorizate sau Ministerul Finanțelor, întrucât instituția noastră nu deține informațiile solicitate, referitoare la evidența voucherelor de vacanță, la nivel național”, spune instituția condusă de Claudiu Năsui. Unitățile emitente de care vorbește instituția sunt companiile care emit aceste tichete: Edenred, Up România, Sodexo și Cuget Liber.

Ministerul Economiei citează un articol din Hotărârea de Guvern 215/2009 privind emiterea voucherelor de vacanță, potrivit căreia unitățile emitente trebuie să păstreze evidențele și să transmită pe suport electronic date centralizatoare către Ministerul Finanțelor. Doar că Ministerul Finanțelor a redirecționat jurnaliștii înapoi la ministerul Economiei. Fără a-și justifica în vreun fel decizia: „Pentru răspunsul la solicitarea dumneavoastră, vă rugăm să vă adresați Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului”.