Tensiuni în NATO după criticile lui Trump. Germania și statele baltice fac front comun pentru apărare: Am convenit asupra celor 5%

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat ferm în fața criticilor venite de la Washington și a solicitat o recunoaștere corectă a eforturilor economice majore pe care aliații europeni le depun în cadrul NATO. Această poziție vine ca replică directă la afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a etichetat drept ridicole sumele alocate pentru apărare de către anumiți parteneri din cadrul Alianței Nord-Atlantice, informează EFE.

Germania și-a asumat un angajament financiar fără precedent pentru următorii ani. În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Berlin, șeful executivului german a evidențiat determinarea țării sale de a investi masiv în securitate, alături de liderii statelor baltice.

Tensiuni în NATO după criticile lui Trump. Germania și statele baltice fac front comun pentru apărare: Am convenit asupra celor 5%

Planul Berlinului vizează o creștere accelerată a fondurilor destinate armatei, consolidând astfel flancul european al Alianței. Friedrich Merz a subliniat că noile ținte financiare plasează țara într-o poziție de forță pe scena internațională.

„Am convenit asupra celor 5% şi Germania îşi va dubla bugetul de apărare într-o perioadă de patru ani. Este vorba despre cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitatea de apărare. În acest sens, nu trebuie să ne ascundem în faţa nimănui şi astfel o vom exprima, cu toată modestia”, a declarat cancelarul Merz într-o conferinţă de presă alături de prim-ministrul eston Kristen Michal, preşedintele leton Edgars Rinkevics şi cel lituanian, Gitanas Nauseda.

Coordonare strânsă între aliații europeni înainte de reuniunea de la Ankara

Consultările intense din ultima perioadă reflectă o strategie comună a statelor europene de a demonstra că își asumă responsabilitatea pentru propria securitate. Berlinul a devenit un centru de coordonare diplomatică și militară în acest sens.

Cancelarul german a adăugat că faptul că i-a invitat la Berlin vineri pe cei trei lideri ai ţărilor baltice, iar săptămâna trecută pe lideri ai ţărilor din formatul E5 (Franţa, Regatul Unit, Italia şi Polonia) demonstrează o coordonare strânsă de partea europeană şi decizia de a-şi aduce contribuţia la apărarea NATO şi, în special, la cea a Europei.

Liderul german intenționează să prezinte aceste date concrete în cadrul următoarelor discuții la nivel înalt, oferind o replică bazată pe cifre reale în fața aliaților americani.

„Iar aceasta ar trebui să fie recunoscut de oricine analizează aceste cifre. Şi voi menţiona aceste cifre, fără a le exagera, dar le voi menţiona când ne vom întâlni la Ankara săptămâna viitoare”, a conchis şeful executivului german.

NATO. Sursa foto: Arhiva EVZ

Avertismentul Lituaniei privind o posibilă divizare a NATO

La rândul lor, liderii din statele baltice sprijină accelerarea investițiilor militare, dar atrag atenția asupra riscurilor care pot apărea dacă implementarea noilor măsuri nu se face în mod uniform de către toate țările membre.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a apreciat drept "suficient de ambiţios" obiectivul NATO ca aliaţii săi să ajungă până în 2035 la 5% din cheltuielile pentru apărare şi a subliniat că cel mai important este ca toate statele să îşi respecte acest angajament.

O abordare fragmentată ar putea afecta coeziunea Alianței într-un moment geopolitic extrem de sensibil, consideră oficialul de la Vilnius.

„Ar fi foarte contradictoriu şi, de asemenea, controversat dacă unele ţări ar face acum mult mai mult şi ar atinge acest obiectiv în câţiva ani, iar altele ar rămâne la 2% sau 2,5%. Ar însemna o divizare naturală a Alianţei în două sau trei părţi, ceea ce nu ar fi bine pentru spiritul de apărare colectivă al Alianţei, nici pentru solidaritatea din cadrul acesteia.”

Gitanas Nauseda a subliniat că ţara sa alocă deja în acest an 5,38% din PIB pentru apărare şi încă 1,5% pentru infrastructura cu dublă utilizare şi pentru investiţii legate de infrastructura în general.

Lecția trecutului și rolul de descurajare al investițiilor masive

Eforturile financiare actuale sunt privite de liderii regionali ca o necesitate absolută pentru a preveni extinderea conflictelor din estul Europei. Președintele Letoniei a reamintit că ezitările politice din deceniul trecut au avut consecințe severe asupra securității continentale.

Pe de altă parte, preşedintele leton Edgars Rinkevics a reamintit că, în 2014, ţările NATO au convenit să aloce 2,5% din PIB pentru apărare şi că indecizia din anii care au urmat a contribuit, de asemenea, la îndrăzneala Rusiei de a începe războiul împotriva Ucrainei.

Mesajul transmis de Letonia evidențiază faptul că prevenția este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare decât gestionarea unei eventuale agresiuni directe.

„Aşadar, dacă nu atingem acel 5%, mai ales ţările care au graniţă cu Rusia, atunci (...) va trebui să plătim mult mai mult dacă Rusia ne atacă", a spus oficialul. El a adăugat că nu trebuie să uităm că aceste cheltuieli pentru apărare sunt şi o formă de descurajare.

Preşedintele Letoniei a adăugat că ţara sa alocă deja în acest an aproape 5% din PIB pentru apărare şi şi-a exprimat speranţa ca restul partenerilor din Alianţa Nord-Atlantică să îşi respecte angajamentul asumat anul trecut.

Estonia mizează pe conștientizarea pericolului de la graniță

În mod similar, Tallinnul raportează procente record din Produsul Intern Brut alocate apărării naționale și infrastructurii de securitate. Abordarea estonă este una pragmatică, bazată pe realitățile geografice stringente.

Prim-ministrul Kristen Michal a subliniat că, în Estonia, cheltuielile destinate apărării în acest an reprezintă deja 5,4%, la care se adaugă 1,5% pentru securitate în sens mai larg.

Decizia de a prioritiza sectorul militar nu este un exercițiu de imagine, ci o măsură de supraviețuire în actualul context de securitate din regiune.

„Nu facem acest lucru pentru a ne lăuda, ci pentru că suntem conştienţi de ameninţarea reală cu care ne confruntăm din partea vecinului nostru. Ne cunoaştem vecinii. Ştim că, pur şi simplu, trebuie să o facem.”