Uriașa demonstrație de forță de la Beijing și afi șarea cot la cot a liderilor Xi și Putin, în tribuna ofi cială, înconjurați de „pigmei politici”, înseamnă o provocare clară lansată Americii și aliaților săi.

După ce semnele de slăbiciune ale economiei sale au scuturat piețele internaționale de la un capăt la altul al planetei, ca pe un șirag de mărgele de plastic, iar exploziile cu cianură de la Tianjin au zguduit țara, China avea nevoie ca de aer de o contra-lovitură de imagine. Uriașul de la Beijing trebuia să demonstreze urgent că nu are picioare de lut. Din fericire, ocazia să le încalțe în cizme aurite s-a ivit curând: a 70-a aniversare a victoriei Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial.

Joi, la Beijing, a fost o paradă fără precedent: cei 12.000 de militari au fost ghidați de sateliți pentru ca pașii să nu li se abată cu mai mult de câțiva centimetri de la traseul fixat. Peste 200 de aeronave au străbătut cerul Capitalei: bombardiere cu rază lungă de acțiune, avioane de vânătoare de generația a V-a (inclusiv într-o spectaculoasă demonstrație de alimentare în zbor, la numai 500 de metri deasupra Pieței Tien An Men), aparate AWACS, sau elicoptere de asalt. Pe deasupra, drone, sisteme antiaeriene și șapte tipuri de rachete balistice, inclusiv temutele DF-21D, supranumite „distrugătoarele de portavioane”. Dintre cele peste 500 de piese din ultima generație de armament chinez, 84% dintre ele au fost prezentate în premieră, a contabilizat Alexander Neill de la International Institute for Strategic Studies.

Eterna butaforie tradițional comunistă, cu pionieri entuziaști și veterani, a căror singură bucurie din viață a rămas să fie plimbați o dată pe an prin centrul orașului și să-și zornăiască în soare decorațiile, nu a ascuns colții veritabili și amenințători ai paradei.

Reducerea care întărește

Pe acest fundal belicos promisiunea președintelui Xi a sunat ironic:„China va susține întotdeauna calea dezvoltării pașnice”. La fel și anunțul reducerii trupelor Armatei Populare, care acum depășește două milioane de oameni, cu 300.000 de soldați. Este vorba de a doua reducere masivă de efective după cea din 1997, când 500.000 de militari au fost trecuți în câmpul muncii.

Experții militari nu s-au lăsat însă înșelați de stegulețul alb. Greg Austin, de la East- West Institute din New York, consideră că reducerile de efective nu au nici o legătură cu scăderea puterii militare. Dimpotrivă: „Măsura înseamnă decizia de a crește puterea militară prin dirijarea banilor spre tehnologii cu impact mai mare, cu un efect strategic sporit”.

Pe de altă parte, Taylor Fravel, profesor asociat la Massachussetts Institute of Techonology și expert în chestiunile militare chineze, a declarat că această reorientare a fost deja adoptată ca măsură strategică: „Xi nu ar fi anunțat public dimensiunea acestei reduceri, dacă planul privind felul în care ea se va realiza nu ar fi fost gata, așa că anunțul indică faptul că reformele sunt categoric în curs de aplicare”.

Stalin și Mao se învârt în pământ

Retorica violent anti-japoneză în care regimul de la Beijing și-a înfășurat parada militară și toate celelalte manifestări din aceste zile au făcut ca premierul nipon Shinzo Abe să boicoteze ceremoniile. În semn de solidaritate cu el, toți liderii importanți ai Occidentului (mai puțin fostul premier britanic Tony Blair, dar acesta intră mai degrabă acum la categoria oameni de afaceri). În aceste condiții, cel mai de vază oaspete din tribuna oficială a fost Vladimir Putin. Lucru pe care Beijingul nu a ezitat să-l sublinieze, cu o stentativă lipsă de diplomație: „Președintele Putin va fi fără îndoială invitatul cel mai onorabil al poporului chinez la aceste ceremonii”, a declarat ministrul adjunct de Externe Chen Gopin.

China forează în Rusia

De fapt, cuplul Xi Jinping - Vladimir Putin, cot la cot în tribuna oficială, înconjurați de lideri politici marginali, a fost emblema paradei, simbol al noii alianțe ce amenință hegemonia mondială americană.

După martie 2014, când a avut loc anexarea Crimeii, China a devenit mult mai importantă pentru Rusia. Izolat pe scena internațională, lovit de sancțiunile internaționale americane și europene, Vladimir Putin nu a avut de ales și s-a întors spre Asia. O ocazie minunată și un aliat nesperat pentru mereu ambițioasa Chină în tentativa de a apăra o arhitectură multipolară a lumii.

Pe 9 mai, anul acesta, într-o atmosferă asemănătoare de semi-boicot occidental, liderul chinez Xi Jinping a participat la parada militară de la Moscova, celebrând 70 de ani de la capitularea Germaniei.

Deja, noua Axă Rusia - China (care- i face să se învârtă în pământ pe cei doi mari dușmani Stalin și Mao, mentorii liderilor de azi) nu se mai află la stadiul de vorbe.

Au fost lansate o serie de proiecte economice spectaculoase: un contract gigantic de livrări de gaze rusești către China, în valoare de 400 de miliarde de dolari, plănuit a se întinde pe 30 de ani, a fost semnat în noiembrie 2014 de cele două state. După ce, cu un an înainte, compania rusă de stat Rosneft îi acordase China National Petroleum Comp. o participațiune egală asupra unui câmp petrolier din Siberia de Est. Vă imaginați? Chinezii forează în Rusia!

Șoimii și macacii servesc cauza

Vedetele paradei de la Beijing au fost șoimii și macacii, care au avut misiunea de a alunga păsările de pe cerul poluat al Capitalei, deși fabricile fuseseră oprite de câteva zile pentru ca aerul să fie respirabil și limpede. Șoimii special antrenați trebuiau să izgonească porumbeii, guguștiucii și alte păsări de dimensiuni mai mici din zona de survol, în timp ce crescătorii de porumbei au fost avertizați de autorități să nu dea drumul păsărilor pe durata desfășurării manifestației, sub amenințarea unor pedepse drastice.

La rândul lor, macacii, au fost dresați să se cațere în copacii din Beijing și să distrugă cuiburile păsărilor. Li s-a stabilit și o normă: „între șase și opt cuiburi pe zi”, a informat cu toată seriozitatea presa chineză. Guvernul a interzis toate programele de divertisment de la televiziune, inclusiv popularul concurs „Vocea Chinei”, pentru a le crea chinezilor dispoziția adecvată. Aceștia au fost bombardați zile în șir cu filme artistice și documentare anti-japoneze. Memorabilă este o postare pe Twitter a user-ului Alex Huaier: „Țara victorioasă interzice divertismentul, în timp ce învinșii continuă să cânte și să danseze - nu e paradoxal?”

Putin, prins la ananghie

Mai mult, compania petrolieră chineză s-a înțeles să cumpere 10 procente din Vankorneft, o subsidiară Rosneft, care operează pe câmpul petrolier Vankor. Așa cum nota Financial Times, acordul „reprezintă o uluitoare schimbare de strategie”. În trecut, Rusia colabora cu o companie străină doar dacă avea nevoie de tehnologia acesteia. Pentru Vankor, însă, are toată tehnologia necesară, iar terenul se află deja în exploatare. Pe scurt, se pare că președintele rus Vladimir Putin a vândut participația la Vankor Chinei pentru că avea o nevoie acută de bani. Iar China pare hotărâtă să profite la maximum de ananghia în care află noul său aliat.

„Priviți aceste rachete!”

Investitorii chinezi vor participa și la construierea unei căi ferate de mare viteză între Moscova și Kazan, în centrul Rusiei.

Iar schimburile comerciale dintre cele două țări au luat o asemenea amploare în ultimii ani, încât China a devenit al doilea partener comercial al Rusiei, după Uniunea Europeană. De altfel, cu ocazia festivităților de la Beijing, au fost semnate încă 22 de noi contracte bilaterale.

Însă, nimic nu descrie mai bine adevărata miză a noii coaliții China - Rusia decât momentul în care prin Piața Tien An Men defilau lucind în soare niște rachtete balistice intercontinentale, iar crainicul televiziunii de stat a exclamat entuziasmat: „Priviți la aceste rachete care pot ajunge până în Hawaii!”

„Priviți aceste rachete care pot ajunge până în Hawaii!” FOTO: AGERPRES

Vehicule blindate auto-purtate pentru apărarea antiaeriană FOTO: AGERPRES

O dronă defi lează prin Piața Tien An Men FOTO: AGERPRES