Noua structură de conducere a Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni a cooptat, printre cei 23 de membri aleşi, şi patru reprezentanţi ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România (UDTTMR). Cei 430 de delegaţi tătari adunaţi din toată lumea, la Ankara, au contestat public anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, urmând să facă demersuri, sprijiniţi de instituţiile şi organismele internaţionale, pentru eliberarea peninsulei de sub ocupaţia rusească şi revenirea la Ucraina.

Congresul  Mondial al Tătarilor, care în urmă cu patru ani s-a desfăşurat în Crimeea, a avut loc la sfărşitul săptămânii trecute la Ankara, în Turcia, în condiţiile în care peninsula este acum anexată de către Federaţia Rusă. Tătari din Crimeea, veniţi pe riscul lor şi neştiind ce vor păţi la întoarcere, au povestit conaţionalilor din diaspora, SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu, Asia, despre nedreptăţile la care sunt supuşi de ocupaţia rusească, despre închiderea şcolilor şi a mijloacelor de informare în limba tătară.  La tribuna congresului au luat cuvântul liderii tătarilor, Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu și Refat Çubarov, precum şi vice prim-ministrul Numan Kurtulmuș, lideri ai celor mai importante partide politice din Turcia, dar şi Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin.

„Lumea nu va accepta niciodată anexarea Crimeei”

Toţi participanţii au contestat, încă o dată, public, anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Preşedinte al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni a fost ales Refat Çubarov, la propunerea lui Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu, renumit dizident, care de 50 de ani luptă pentru drepturile tătarilor crimeeni. Cei doi lideri, membri ai parlamentului ucrainean, au fost expluzaţi, în mai 2014, din Crimeea. „Nu putem ști când va înceta anexarea și pământurile noastre vor fi eliberate. Dar cu siguranță acest lucru se va întâmpla deoarece lumea nu va accepta niciodată această anexare. Locuitorii peninsulei Crimeea, în mod special tătarii crimeeni care sunt populația ei autohtonă, dar nu numai ei, nu au,acum, niciun viitor”, a declarat Mustafa Abdulcemil Kirimoğlu, pentru EVZ.   Ucraina va lupta pentru reîntoarcerea Crimeei

Din sală nu au lipsit nici diplomați străini acreditați la Ankara, precum ambasadorul SUA în Turcia şi ambasadorul României la Ankara, Radu Onofrei. Vorbind în numele României, ambasadorul a prezentat un mesaj de sprijin şi de înţelegere a situaţiei tătarilor din Crimeea. Ferm în declaraţii a fost însă ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin. „Din păcate în acest moment zeci de mii de oameni sunt nevoiți să părăsească Crimeea. Ucraina va face tot posibilul şi va apela la toate instituţiile şi organizaţiile internaţionale pentru a asigura reîntoarcerea conducerii tătarilor crimeeni în Crimeea” a anunţat diplomatul ucrainean, cerându-şi scuze că „regimul de dinaintea noastră nu a acordat suficientă atenție tătarilor crimeeni”.

„În Crimeea se petrec răpiri şi crime”

Parlamentul Ucrainei a adoptat, anul trecut, legea pentru protejarea limbii, culturii și identității tătarilor crimeeni. „În acelașți timp luptăm împotriva nedreptaților făcute de către anexatori împotriva tătarilor crimeeni” a declarat ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin. Printre „ultimele nedreptăți făcute de ocupanţi”, diplomatul a amintit piedicile puse unor membri ai conducerii tătarilor din Crimeea să participe la acest congres. „Este o mare problemă că lumea nu știe că în Crimeea se petrec răpiri, se petrec crime. Recent, un tânăr activist de 33 ani, Resat Ahmetov, care participase la un protest împotriva anexării a fost arestat şi dat dispărut. Am aflat că a fost împușcat în ochi. Cei care au anexat se tem de cei care nu sunt orbi. În ciuda acţiunilor Rusiei, Ucraina a găsit resurse să îi ajute economic şi social pe tătarii crimeeni”, a dezvăluit ministrul de externe al Ucrainei.

România nu recunoaşte anexarea Crimeei

Liderii Congresului Mondial al Tătarilor îşi pun speranţe în sprijinul României, care la Adunarea Generală a ONU din 27 martie, când s-a discutat anexarea Crimeii, s-a situat de partea Ucrainei, a condamnat ocuparea peninulei și a precizat că nu o va recunoaște niciodată. „Poziția României este și mai importantă având în vedere că ea face parte din NATO și Uniunea Europeană. Noi credem că împotriva Rusiei trebuie făcute presiuni, luate măsuri economice și suntem încântați că România se alătură acestor  măsuri”, a declarat, pentru EVZ, liderul recunoscut al tătarilor din întreaga lume, Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu. Imediat după eveniment, preşedintele ales al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, Refat Cubarov, s-a întâlnit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan. „Turcia a adoptat o poziție corectă față de noi și vedem tot timpul că întrevederile noastre nu rămân fără urmări. Vorbim despre siguranța tătarilor crimeeni și despre momentul în care anexarea Crimeii va înceta” a explicat, pentru EVZ, Refat Çubarov.

„Tătarii din România au o situaţie privilegiată”

Delegaţia română la Congresul Mondial al Tătarilor Crimeeni consideră că evenimentul de la Ankara a fost o reuşită. Liderul UDTTMR, Gelil Eserghep, a prezentat, în discursul său din congres, „situaţia privilegiată, deosebită” de care se bucură tătarii din România. „Noi avem sprijinul  autorităţilor, al populaţiei şi, nu în ultimul rând, avem parte şi de o finanţare din partea statului român pentru a ne menţine tradiţiile, obiceiurile şi tot ce ţine de faptul de a fi tătari” a transmis Gelil Eserghep. Iar concluzia lui despre Congres, „Este un moment de regrupare a forţelor noastre şi s-a văzut că tătarii sunt hotărâţi să fie mult mai bine pregătiţi şi mult mai bine organizaţi”.  El crede că „Crimeea se va întoarce la Ucraina pentru că este prea mare oprobiul întregii lumi la adresa raptului făcut de Rusia. Respect culturta rusă dar totuşi practicile acestea  nu cred că fac cinste unui stat modern. Această Rusie ar trebui să se gândească foarte bine la urmările gestului său”.

Metin Omer, din România, cel mai tânăr membru din conducerea mondială a tătarilor

La cel de al doilea Congres Mondial al Tătarilor Crimeeni, desfăşurat la sfârşitul săptămânii în Turcia, au participat  430 de delegați, care au reprezentat 200 de organizații ale tătarilor crimeeni din 14 ţări. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din România a avut 70 de delegați conduşi de preşedintele comunităţii tătare din România, Gelil Eserghep şi de primvicepreşedintele Samir Menan, aleşi în conducerea mondială a Congresului. Surpriza a constituit-o desemnarea în structura de conducere a lui Metin Omer, un tânăr tătar de 28 de ani din România, absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, doctorand la Universitatea „Hacetteppe” din Ankara. El a fost propus chiar de către preşedintelui Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, Refat Çubarov. Al patrulea român în conducerea mondială a tătarilor crimeeni a fost desemnat muftiul cultului musulman din România, Iusuf Murat, care a devenit membru în Comisia de Control a congresului.