Tăriceanu semnează în favoarea bicameralismului la 10 ani după ce românii au votat trecerea la sistem unicameral

Tăriceanu semnează în favoarea bicameralismului la 10 ani după ce românii au votat trecerea la sistem unicameral

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a semnat, miercuri, alături de alți 11 președinți de Senat din Europa, un articol de susținere a bicameralismului.

„Înaintea unor alegeri europene hotărâtoare pentru viitorul Europei'', camerele superioare din Europa au ''o datorie şi o responsabilitate: a apropia, pentru 14 dintre ele, Uniunea Europeană de cetăţeni şi de a-i face acţiunile mai eficiente şi mai bine înţelese”, arată semnatarii articolului, publicat în Franţa de cotidianul Le Monde şi în presa naţională din 11 alte ţări.

„Europa traversează o criză de o gravitate extremă ca urmare a neîncrederii care s-a instalat treptat şi a fragilizat idealul european”, se mai menţionează în articol, potrivit Agerpres.

Potrivit semnatarilor, Senatele din Europa „contribuie la garantarea legăturii de proximitate cu cetăţenii, aleşii locali şi actorii sociali şi întruchipează vocea teritoriilor şi a entităţilor intermediare, indispensabilă pentru coeziunea societăţilor noastre”.

Articolul mai este semnat, în afară de Gérard Larcher, de preşedinţii camerelor superioare ale parlamentelor din Germania (Daniel Günther), Italia (Maria Elisabetta Alberti Casellati), Polonia (Stanislaw Karczewski), Belgia (Jacques Brotchi), Spania (Pio Garcia-Escudero Marquez), Olanda (Ankie Broekers-Knol), România (Călin Popescu-Tăriceanu), Republica Cehă (Jaroslav Kubera), Irlanda (Denis O'Donovan), Austria (Ingo Appé) şi Slovenia (Alojz Kovsca).

Aproximativ opt milioane de români au votat, în 2009, trecerea la un sistem unicameral în România, și reducerea la 300 a parlamentarilor, în cadrul unui referendum consultativ.

Referendumul a fost inițiat de fostul președinte Traian Băsescu, pe 24 septembrie 2009, la finalul primului mandat în fruntea statului.

Printre argumentele fostului președinte Traian Băsescu se afla și eficientizarea Parlamentului și reducerea cheltuielilor aparatului de stat.