Ucraina a avertizat că Rusia „aproape și-a finalizat” acumularea de forțe militare care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării. Temerile că Moscova ar putea să lanseze o invazie militară în absolut orice moment se întețesc. Potrivit celei mai recente evaluări a Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia a plasat, până în prezent, peste 127.000 de soldați la graniță.

„Efectivul complet al grupului terestru RF AF (Forțele Armate ale Federației Ruse) în direcția Ucrainei (este) de peste 106.000 de persoane. Împreună cu componenta maritimă și aeriană, numărul total de personal este de peste 127.000 de militari”, se arată în ultima evaluare a Ministerului Apărării din Ucraina.

Ministerul Apărării din Ucraina vine cu noi actualizări

Situația este una „dificilă”, se arată în analiza efectuată de oficialii ucraineni, care sunt de părere că Rusia „încearcă să divizeze și să slăbească Uniunea Europeană și NATO”.

Acțiunile Rusiei au, de asemenea, „scopul de a limita capacitățile Statelor Unite, de a asigura securitatea pe continentul european”, potrivit analizei menționate.

Evaluarea Ministerului Apărării din Ucraina vine după ce trei runde de discuții diplomatice între Rusia și Occident, menite să detensioneze criza, nu au reușit să conducă la o rezoluție săptămâna trecută.

Rusia „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”

Adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman a declarat miercurea trecută că nu este clar dacă Moscova intenționează să folosească discuțiile ca pretext pentru a susține că diplomația nu poate funcționa.

Serviciile de informații militare ucrainene au declarat că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și estice la granița sa vestică „în mod permanent”. La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniții, spitale de campanie și servicii de securitate” la graniță, a precizat aceasta, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.

În noua evaluare a oficialilor ucraineni se arată că Rusia susține peste 35.000 de rebeli în estul Ucrainei și că are aproximativ 3.000 de militari proprii cu baza în teritoriu, în timp ce Moscova neagă că ar avea forțe în estul Ucrainei.

Vladimir Putin își intensifică monitorizarea

Activitatea de informații a Rusiei împotriva Ucrainei s-a intensificat, de asemenea, potrivit evaluării, cu unități suplimentare de trafic radio și prin satelit desfășurate în apropierea graniței ucrainene, iar zborurile de recunoaștere de-a lungul graniței s-au triplat față de această perioadă a anului trecut.

De asemenea, armata ucraineană a declarat că Rusia ar putea folosi arme cu rachete cu rază medie de acțiune pentru a „distruge obiecte vitale”, menționând că „grupuri tactice suplimentare de rachete operațional-tactice Iskander” au fost transferate la graniță.

De la jumătatea lunii ianuarie, există 36 de lansatoare Iskander în apropierea Ucrainei, potrivit analizei Ministerului Apărării.

Rachetele Iskander sunt capabile să lovească ținte aflate la o distanță de 500-700 km și ar putea să vizeze inclusiv capitala Kiev, se arată în raport.

„Teritoriul Belarusului ar trebui să fie considerat un teatru de operațiuni”

Documentul ucrainean a avertizat că o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței sale nordice cu Belarus, un aliat cheie al Kremlinului.

„Teritoriul Belarusului ar trebui să fie considerat un teatru de operațiuni cu drepturi depline pe care Rusia îl poate folosi pentru a extinde agresiunea împotriva Ucrainei”, se arată în documentul serviciilor de informații militare ucrainene.

Oficialii Departamentului de Stat al SUA au subliniat aceste îngrijorări, afirmând că prezența consolidată a trupelor rusești în Belarus a sporit capacitățile acestora de-a lungul graniței ucrainene și a condus la creșterea îngrijorărilor legate de o invazie militară în regiune.

„Ceea ce reprezintă este o capacitate sporită pentru Rusia de a lansa acest atac. Oportunități sporite, căi sporite, riscuri sporite”, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, adăugând că trupele au fost mutate în Belarus fără o notificare pe măsură.

Când ar avea Rusia în plan să invadeze Ucraina

În Belarus, Rusia „profită de vulnerabilitatea (liderului Alexander) Lukașenko și apelează la unele dintre aceste tactici acumulate”, a spus oficialul. „Sincronizarea este notabilă și, desigur, ridică îngrijorarea că Rusia ar putea intenționa să staționeze trupe în Belarus sub pretextul unor exerciții militare comune pentru a ataca potențial Ucraina dinspre nord”, a spus oficialul.

Deși acesta nu a vrut să vorbească despre intenția președintelui rus Vladimir Putin în ceea ce privește mutarea de trupe în Belarus, oficialul l-a descris pe Putin ca fiind „un oportunist”.

„Am văzut semne de avertizare că dinamica din interiorul Belarusului permite Rusiei să profite în continuare de vulnerabilitatea autoprovocată a lui Lukașenko”, a spus oficialul.

Oficialii americani au declarat că o invazie rusă în Ucraina ar putea avea loc în orice moment în următoarea lună sau două.

Belarusul - un actor în scenele președintelui rus

„Planurile militare rusești de a începe activitățile cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară sunt un lucru pe care l-am urmărit îndeaproape, iar evaluarea noastră a fost că acest lucru s-ar putea întâmpla oricând între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a explicat un al doilea oficial de rang înalt al Departamentului de Stat.

Statele Unite evaluează îndeaproape dacă Lukașenko mai deține pârghiile de control în țara sa sau dacă procesul de luare a deciziilor a fost în mare parte transferat Rusiei.

Belarus a devenit un „actor din ce în ce mai destabilizator în regiune”, a declarat primul oficial al Departamentului de Stat, menționând o serie de acțiuni recente, cum ar fi fabricarea unei crize a migranților la granița dintre Polonia și Belarus, arestarea de activiști și deținerea a peste 900 de prizonieri politici.

„Uniți împotriva lui Putin”

Evaluarea ucraineană vine în contextul în care fostul președinte al țării, Petro Poroșenko, a declarat pentru CNN că „întreaga lume ar trebui să fie unită împotriva lui Putin” și că Ucrainei ar trebui să i se permită să adere la NATO.

Miliardarul a condus Ucraina din 2014 până în 2019, preluând puterea la scurt timp după ce Rusia a invadat și ulterior a anexat Crimeea. El a fost învins în alegerile prezidențiale din 2019 de actualul președinte Volodymyr Zelensky.

„Este absolut necesar să existe solidaritate și unitate internațională” împotriva lui Putin, a declarat Poroșenko, adăugând că aliații occidentali nu ar trebui să aibă încredere în liderul rus.

De asemenea, bărbatul a cerut o creștere a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. „Trebuie să facem Rusia mai slabă, iar pentru a face Rusia mai slabă trebuie să apelăm la sancțiuni. Ar trebui să facem Ucraina mai puternică. Și, zi de zi, ar trebui să primim noi arme letale defensive eficiente”, a spus el.

Poroșenko a mai spus că „nimeni nu știe, nici Vladimir Putin” dacă o invazie rusă va avea loc cu adevărat și că multe vor depinde de introducerea sancțiunilor. Calificând o potențială invazie drept o „decizie nebunească”, el a spus că comunitatea internațională ar trebui „să crească semnificativ prețul pe care Putin ar trebui să îl plătească” dacă forțele rusești trec granița ucraineană.

Când a fost întrebat dacă corupția endemică este un motiv pentru care Ucraina nu a fost acceptată ca membru al NATO, Poroșenko a dat vina pe succesorul său, Zelenski, pentru o „regresie” a reformelor în materie de corupție.

Poroșenko s-a întors luni în capitala Kiev pentru a se confrunta cu acuzații de trădare legate de finanțarea luptătorilor separatiști susținuți de Rusia prin vânzări ilegale de cărbune în 2014 și 2015.

Când a fost presat cu privire la acuzațiile cu care se confruntă, Poroșenko a declarat că acuzațiile au fost „motivate politic” și că procurorii au avut „zero dovezi”.

Potrivit Reuters, criticii spun că întoarcerea sa în Ucraina servește drept o distragere a atenției prost sincronizată pe fondul crizei politice cu Rusia.