Președintele României Klaus Iohannis participă, vineri şi sâmbătă, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi.

Printre subiecte, pandemia și fondul de redresare al UE

Înaintea reuniunilor, Iohannis a declarat că liderii europeni vor căuta soluții pentru locurile de muncă, șanse egale pe piața muncii, precum și pentru pensii și salarii, toate acestea fiind parte dintr-un pachet mai mare pe care îl pregătesc aceștia. De asemenea, vor fi abordate și subiecte precum pandemia de COVID-19, fondul de redresare al UE sau relația blocului comunitar cu India, scrie Digi24.

24 dintre liderii UE, inclusiv președintele român Klaus Iohannis, sunt prezenți fizic la summit-ul din Porto, a cărui principală temă este problematica socială.

Cancelarul german Angela Merkel și premierii Maltei și Olandei vor participa prin videoconfeință, din cauza pandemiei.

Cunoscută drept „summitul social”, întâlnirea va începe vineri, cu conferințe la care vor participa reprezentanți ai societății civile și ai sindicatelor, fiind așteptat să-și facă apariția și președintele francez Emmanuel Macron.

Gazda, premierul portughez Antonio Costa, a declarat că pandemia de coronavirus „a scos în evidență costul condițiilor precare de muncă și al inegalităților de gen, dar și nevoia de a reglementa noile forme de muncă – telemunca și platformele digitale”.

După această parte va urma un summit UE extins, la care liderii se vor aduna pentru a discuta la cină cele mai noi evoluții în lupta împotriva pandemiei, inclusiv propunerea Statelor Unite de a suspenda brevetele pentru vaccinurile anti-COVID, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare.

Discuțiile pe teme sociale vor avea loc sâmbătă, înaintea summit-ului cu premierul Indiei, Narendra Modi, la care vor lua parte și liderii europeni absenți, Angela Merkel, Mark Rutte și Robert Abela.

Discuțiile pe teme economice se vor axa pe o propunere fără caracter obligatoriu a UE, care vrea să aducă țările membre la o rată de angajare de 78% până în 2030, să instruiască cel puțin 60% dintre adulți în fiecare an și să reducă numărul persoanelor în risc de sărăcie cu 15 milioane.

Au apărut și unele controverse, Ungaria și Polonia insistând ca declarația finală să nu conțină referiri la probleme de gen și egalitate de sexe, au spus mai mulți diplomați.

Peste 20 de milioane de europeni trăiesc în sărăcie, 700.000 nu au adăpost

Partidele de stânga au organizat un contra-summit și plănuiesc să demonstreze sâmbătă pe străzile din Porto, nemulțumite că summit-ul oficialilor UE reprezintă doar o șuetă.

Planul UE privind chestiunile sociale „în mod clar este lipsit de ambiție”, a declarat Olivier De Schutter, raportor special ONU pentru drepturile omului.

El spune că 700.000 de oameni dorm pe străzi în Europa și peste 20 de milioane de muncitori trăiesc în sărăcie, din cauza condițiilor precare de muncă oferite de platformele digitale pentru livrare de mâncare sau taxi.

În condițiile în care gradul de sărăcie a crescut în ultimul an, în special în rândul tinerilor și al celor mai expuși muncitori, pandemia „a arătat importanța problematicilor sociale” în UE, a afirmat comisarul european pentru Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit.

Cele 27 de state UE sunt profund divizate în problemele sociale. Țările din sud – Franța, Italia, Spania, Portugalia – militează pentru protecția celor vulnerabili economic.

Țările bogate din nord, atașate de modelele lor de succes, și țările estice, care se tem că-și vor pierde competitivitatea, refuză să meargă pe această cale.

„Populism în creștere, sărăci, șomaj”

Însă multe s-au schimbat în Europa de la criza datoriilor din zona euro, când Germania și aliații ei au impus reforme și austeritate Greciei și Portugaliei, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Anul trecut, UE a aprobat un plan de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, care, în loc de împrumuturi, se bazează pe plăți directe și va fi finanțat printr-un împrumut comun al statelor membre.

„Am văzut consecințele” unei austerități prea mari, a spus comisarul Schmit. „Populism în creștere, sărăci, șomaj. Ne-am dat seama că rețeta nu a fost adaptată. Cred că ne-am învățat lecția.”

Premierul socialist al Portugaliei și liderii europeni cu aceleași viziuni ar vrea ca Europa să meargă și mai departe și să adopte o politică socială la nivel comunitar, cum ar fi salariul minim.

Această listă de deziderate, numite „pilonul social”, a luat naștere în 2017, la un summit similar în Suedia, la un an după ce referendumul alimentat de populism care a dus la Brexit a speriat Europa.

Punerea acestor politici în practică ar fi „cel mai bun vaccin împotriva inegalităților, a fricii și a populismului”, a declarat premierul Costa înaintea summit-ului.