Summit G7. Sursa foto Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Summitul G7, programat să înceapă săptămâna viitoare în Canada, riscă să fie dominat de o criză internațională care nu figura pe agenda inițială.
Ce se va discuta la Summitul G7
În loc să se concentreze pe conflictul din Ucraina și pe disputele comerciale generate de politica lui Donald Trump, liderii celor mai puternice economii occidentale sunt nevoiți să își îndrepte atenția spre tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu.
iran israel / sursa foto: dreamstime.com
Atacul lansat de Israel asupra Iranului a schimbat brusc temele principale ale summitului ce va avea loc în Munții Stâncoși din provincia Alberta. Surse diplomatice citate de BBC susțin că decizia va forța Grupul celor Șapte (G7) să aloce timp prețios pentru discutarea acestei crize și identificarea unor soluții de gestionare a conflictului.
Presiuni asupra SUA
Deși acțiunea militară a fost inițiată unilateral de Israel, influența Statelor Unite asupra premierului Benjamin Netanyahu rămâne un factor cheie. Liderii europeni – în special cei din Franța, Germania, Italia și Marea Britanie – speră că președintele american va folosi această influență pentru a calma spiritele. Donald Trump, însă, a lăudat deja atacul israelian, ceea ce complică eforturile diplomatice.
Pozițiile divergente sunt evidente. Dacă Emmanuel Macron și Keir Starmer fac apel la reținere și dialog, premierul japonez Shigeru Ishiba a calificat atacul drept „intolerabil”. De cealaltă parte, Trump își menține linia dură, nelăsând loc pentru compromisuri.
Summit aniversar, dar fără festivism
Pentru Mark Carney, noul prim-ministru canadian, summitul de la Kananaskis ar fi trebuit să fie un moment simbolic: marcarea a 50 de ani de existență a G7. Încă din faza de pregătire, oficialii canadieni au încercat să evite subiectele sensibile, precum schimbările climatice sau comerțul internațional, pentru a nu genera tensiuni inutile cu fostul președinte american.
O decizie inedită a fost aceea de a renunța la declarația finală tradițională, preferându-se comunicate scurte, orientate spre acțiune. Măsura are rolul de a evita dezbateri aprinse asupra formulărilor, dar și de a menține o aparență de unitate.
Donald Trump și Volodimir Zelenski. Sursa foto: Rețeaua X
Memoria ultimului summit G7 găzduit de Canada, în 2018, este încă vie. Atunci, Donald Trump a părăsit reuniunea înainte de final și, din avion, a retras sprijinul SUA pentru declarația comună, acuzându-l pe premierul de atunci, Justin Trudeau, de „lipsă de loialitate”. De data aceasta, Mark Carney speră la o abordare mai calmă și ar putea chiar organiza o ieșire informală la un club de golf din Kananaskis pentru a detensiona atmosfera.
O atmosferă tensionată
Prezența lui Trump readuce în discuție relevanța acestui format multilateral. Cu un lider american care preferă acordurile bilaterale și respinge compromisul, unii observatori se întreabă dacă G7 mai funcționează ca o „familie politică”.
„Nu mai este vorba dacă atmosfera va fi tensionată – știm deja asta. Întrebarea reală este: mai putem vorbi despre o familie G7?”, afirmă Max Bergmann, expert la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Componența summitului aduce, totuși, un aer de noutate. Lideri relativ noi, precum britanicul Starmer, germanul Merz, japonezul Ishiba și canadienii lui Carney, vin la masă cu speranța unei cooperări mai constructive. Macron și Meloni, mai vechi în peisajul diplomatic, au relații funcționale cu Trump. Invitații din afara G7 – liderii din Mexic, India, Coreea de Sud sau Brazilia – sunt considerați neutri în actualul context.
Tarifele, o sursă recurentă de tensiuni
În paralel cu criza din Orientul Mijlociu, liderii G7 vor fi nevoiți să revină asupra unei probleme vechi: tarifele comerciale. Încă de la începutul mandatului său, Trump a impus taxe vamale asupra aliaților tradiționali, alimentând tensiuni și slăbind unitatea economică a grupului.
G7, înființat în anii ’70 pentru a oferi un răspuns comun crizelor economice globale, se confruntă acum cu disfuncționalități interne. Liderii vor încerca să-l convingă pe Trump că o strategie coerentă împotriva Chinei nu poate funcționa fără colaborare între aliați.
„Dacă vrem o alianță eficientă în fața provocărilor economice și geopolitice, nu ne putem sabota între noi”, a declarat Josh Lipsky, analist al Atlantic Council.
Ucraina, în căutarea sprijinului
Un alt subiect de prim-plan va fi sprijinul pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski este așteptat marți la summit, unde va încerca să obțină garanții clare privind continuarea sprijinului occidental în fața agresiunii ruse.
Printre măsurile discutate: reducerea plafonului pentru prețul petrolului rusesc – în prezent la 60 de dolari pe baril. Uniunea Europeană propune o scădere la 45 de dolari, iar Ucraina cere chiar 30. Poziția SUA, dominată de incertitudini privind direcția dorită de Trump, rămâne neclară.
În plus, aliații Kievului iau în calcul un nou pachet de sancțiuni dure, care ar putea viza statele ce cumpără petrol rusesc ieftin, în special China și India.
