Mai multe orașe din țară, precum micul oraș pitoresc Fiplstad, cu 10.000 de locuitori, trec printr-o criză fianciară, dar și existențială, care determină autoritățile să ia măsuri drastice.

„Experimentăm un schimb de populație. Puteți să gândiți ce doriți. Dar este pur și simplu o afirmație asupra unui fapt prin care trecem și trebuie să ne ocupăm de acestea”, a spus într-un documentar Jim Frolander, managerul de integrare al municipiului Filipstad.

La rândul său, Claes Hultgren, șeful municipalității a notat în ultimul raport financiar al micului oraș următoarele:

„În Filipstad există aproximativ 750 de adulți din Siria, Eritrea, Somalia, Irak și Afganistan. În acest grup, șomajul și dependența sunt foarte mari. În același timp, nivelul de educație este unul extrem de scăzut. Acest grup prezintă riscul de a termina într-o excludere eternă, care încalcă puternic economia municipală”

Un val puternic de imigranți a venit în perioada migrației din anul 2015, Filipstad fiind, potrivit documentarului, unul dintre municipiile care a primit cei mai mulți imigranți, raportat ca procent din populația sa.
Între anii 2012 și 2018, în timp ce 640 de localnici au părăsit orașul, aproape 1000 de cetățeni străini au venit în locul lor.

Ceea ce îngrijorează cel mai mult autoritățile este faptul că, majoritatea persoanelor care decid să părăsească țara sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, apte de muncă. Acest lucru înseamnă că veniturile orășelului se vor micșora, iar ulterior va agrava criza financiară deja existentă.
Șeful municipiului, Hultgren a menționat în raport și faptul că majoritatea imigranților nu sunt calificați pentru a intra pe piața muncii.

„Sunt prea bătrâni și analfabeți sau au un nivel de educație extrem de scăzut. Trebuie să acceptăm că există și vor exista oameni care vor avea permanent nevoie de sprijinul societății pentru subzidența lor”.
Potrivit aceluiași documentar, rata șomajului este de 80% printre rezidenții orașului născuți din străinătate, în timp ce orașul duce o lipsă acută de asistente și cadre didactice. În ultimul deceniu, cheltuielile din Filipstad în ceea ce privește asistența socială au crescut cu 300 procente, de la 10 milioane de coroane, adică 1 milion de USD, în anul 2009, la aproape 30 de milioane în 2018. Pentru anul în curs proiecția este de 31 milioane coroane suedeze, respectiv 3,2 milioane de dolari. Orașul nu dispune de cele 30 de milioane în bugetul său.

Filipstad nu este singurul oraș suedez care se confruntă cu aceste probleme. Din cauza faptului că au preluat foarte mulți imigranți într-un timp relativ scurt, aproape toate municipiile luptă cu un șomaj ridicat. Totodată, a crescut numărul copiilor săraci si a cheltuielilor de asistență socială.

„Pur și simplu nu sunt suficienți bani pentru școli și sănătate. Valul mare de refugiați a făcut presiuni extraordinare asupra municipalităților sărace, iar acum costurile asistenței sociale cresc. Mai mult, populația îmbătrânește..”, a scris jurnalista Lotta Groning.

De ce își părăsesc suedezii țara?

Printre prncipalele motive pentru care suedezii decid să plece cât mai departe de țara lor este lipsa securității personale. În ultimii ani, s-au înmulțit actele de violență, atacurile, împușcăturile, bombele și incendiile.

„Eu și familia mea nu mai putem trăi aici. Violența s-a apropiat din ce în ce mai mult de mine, de rudele și prietenii mei”, a declarat Emma Zetterholm, care a ales să părăsească orașul Malmo, unde trăit 18 ani. „Am încercat să apăr Malmo, dar cu cât trece timpul, observi că nu există îmbunătățiri. Îți pieri în cele din urmă capacitatea de a rezista”, a continuat fata.

Până și fostul ministru al Muncii, Sven Otto Littorin, care s-a mutat în Dubai, a spus că nu regretă decizia de a se muta în străinătate.

„Am venit într-o țară cu una dintre cele mai mici rate ale criminalității din lume. Mă întreb dacă cineva îndrăznește sau vrea să se mute înapoi în Suedia”, a scris acesta pe Facebook.
Suedia este, potrivit Statistisc Sweden, țara în care „în jur de 13% din populație întâmpină probleme cu criminalitatea, violența sau vandalismul. Este una dintre cele mai mari proporții din toată Europa”.