desteptator / sursa foto: dreamstime. com
Din cuprinsul articolului
Rutinele matinale foarte timpurii au devenit în ultimii ani un simbol al productivității. Pe rețelele sociale, încă de la primele ore ale dimineții apar imagini cu oameni care își încep ziua înainte de răsărit: băi reci, alergări matinale sau sesiuni de jurnal, potrivit The Conversation.
Ideea promovată frecvent este că succesul aparține celor care se trezesc devreme. Numeroase exemple din mediul public, precum directorul executiv al Apple, Tim Cook, antreprenorul Richard Branson sau actrița Jennifer Aniston, sunt invocate pentru a susține această perspectivă.
Mesajul transmis este simplu: cu cât te trezești mai devreme, cu atât vei avea performanțe mai bune. Totuși, cercetările din domeniul somnului arată că relația dintre ora trezirii și productivitate este mult mai complexă și depinde în mare măsură de ritmul biologic al fiecărei persoane.
Rolul cronotipului în rutinele matinale
Conceptul central în această discuție este cronotipul, adică momentul din zi în care o persoană se simte în mod natural mai alertă sau mai somnoroasă. Acest ritm biologic este influențat în mare parte de factori genetici. Studiile arată că momentul în care oamenii preferă să doarmă sau să fie activi este parțial moștenit și poate varia pe parcursul vieții.
De exemplu, adolescenții tind să adoarmă și să se trezească mai târziu, în timp ce adulții mai în vârstă dezvoltă adesea un ritm mai matinal. Majoritatea oamenilor nu se încadrează însă în extremele cunoscute drept „ciocârlii” (persoane matinale) sau „bufnițe” (persoane nocturne), ci se află undeva la mijloc.
Persoanele cu un cronotip matinal se trezesc devreme și se simt energice imediat după ce se ridică din pat. De multe ori, acestea se trezesc devreme chiar și în weekend, fără alarmă. În schimb, persoanele cu cronotip nocturn au mai multă energie spre seară și tind să fie mai productive în a doua parte a zilei sau noaptea.
Diferențe observate în viața de zi cu zi
Studiile care analizează cronotipurile au identificat anumite diferențe statistice între aceste grupuri. De exemplu, persoanele matinale raportează frecvent rezultate academice mai bune și performanțe mai ridicate la școală sau universitate. De asemenea, ele tind să declare mai rar consum de substanțe precum alcool, tutun sau droguri și sunt mai active fizic.
epuizare / sursa foto: dreamstime.com
Pe de altă parte, persoanele cu un cronotip nocturn raportează mai des stări de epuizare profesională și niveluri mai scăzute de sănătate mentală sau fizică.
O explicație invocată de cercetători este faptul că multe dintre ele trăiesc într-o stare de nepotrivire între ritmul biologic și programul impus de școală sau muncă.
Diferența dintre ceasul biologic și rutinele matinale
Această nepotrivire este cunoscută sub numele de „jet lag social”. Termenul descrie diferența dintre ritmul natural al organismului și programul impus de societate.
Potrivit cercetărilor, jet lagul social a fost asociat cu rezultate academice mai slabe și cu niveluri reduse de bunăstare. De asemenea, trăirea constantă în afara ritmului biologic a fost corelată cu riscuri mai mari pentru anumite probleme de sănătate, precum diabetul, hipertensiunea sau obezitatea.
Din acest motiv, specialiștii subliniază că adoptarea forțată a unui program foarte matinal nu produce automat rezultate mai bune. În multe cazuri, trezitul mai devreme decât ritmul natural poate duce la deficit de somn, dificultăți de concentrare și o stare generală de oboseală.
oboseala / sursa foto: dreamstime.com
Cercetările arată că oamenii tind să funcționeze mai eficient atunci când programul zilnic este aliniat cu ritmul lor biologic. Persoanele matinale pot avea avantaje într-un sistem organizat în jurul programelor timpurii, în timp ce persoanele nocturne pot întâmpina dificultăți nu din cauza lipsei de capacitate, ci pentru că momentele lor de maximă energie apar mai târziu.
Cum îți poți identifica propriul cronotip
Specialiștii recomandă observarea atentă a tiparelor de somn pentru a înțelege propriul cronotip. O metodă simplă este păstrarea unui jurnal al somnului, în care sunt notate orele de culcare și de trezire atât în timpul săptămânii, cât și în weekend sau în zilele libere.
Durata necesară pentru a adormi poate oferi indicii importante. Dacă o persoană adoarme în mai puțin de 30 de minute, este posibil ca ora de culcare să fie potrivită. Dacă procesul durează mai mult de o oră, acest lucru poate sugera un cronotip mai nocturn.
Expunerea la lumină naturală dimineața și limitarea utilizării ecranelor seara pot ajuta la ajustări mici ale ritmului de somn. Totuși, cercetătorii subliniază că biologia stabilește anumite limite.
În concluzie, avantajul real pentru productivitate nu constă neapărat în trezitul foarte devreme, ci în adaptarea programului zilnic la modul în care funcționează în mod natural organismul și creierul.
