Notar. Sursa foto: Faccebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Succesiunea, reglementată de Codul Civil, reprezintă procesul legal prin care bunurile unei persoane trecute în neființă sunt transmise moștenitorilor săi. În lipsa unui testament care să prevadă alte dispoziții, bunurile unei persoane – fie ele mobile, imobile sau financiare – sunt împărțite conform legii, în funcție de gradul de rudenie al moștenitorilor. În 2025, pașii pe care trebuie să îi urmezi în acest sens nu sunt deloc ușori.
Tot ce trebuie să știi despre succesiune în 2025
Moștenirea legală este modalitatea prin care rudele apropiate intră în posesia proprietăților rămase, fiecare primind partea ce i se cuvine conform cotei stabilite prin lege.
Pentru a putea demara procedura de succesiune la notar, moștenitorii trebuie să prezinte următoarele documente:
- cerere-tip de deschidere a procedurii succesorale;
- certificat de deces;
- ultimul domiciliu al defunctului (circumscripția judecătorească aparține notarului public de la ultimul domiciliu al defunctului)
- acte de stare civilă, certificat de deces după soț/soție (dacă este cazul), sentința judecătorească divorț (dacă este cazul)
- acte de la descendenți (certificate de naștere, stare civil/ și buletine
- documente bancare (conturi, depozite, titluri de valoare)
Masa succesorală - actele de dobândire a proprietăților:
- extras de carte funciară
- certificat de atestare fiscală de la primărie (documentul arată că persoana în cauză nu a avut datorii înregistrate la bugetul local)
- actele de proprietate asupra bunurilor deținute de persoana decedată (terenuri, locuințe)
„Notarul obține de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) documentul prin care se dovedește că defunctul nu a avut datorii la stat. De obicei, acest pas întârzie procedura”, ne-a explicat Dorin Baicu, notar public.
Ce se întâmplă atunci când există un testament
Situația se schimbă atunci când există un testament la mijloc.
„Dacă există testament, succesiunea se dezbate în baza acestuia. În astfel de cazuri, acesta trebuie prezentat în original la notar”, adaugă el.
Codul Civil stabilește o structură precisă privind moștenitorii legali, împărțindu-i în patru clase, în funcție de gradul de rudenie față de persoana care lasă moștenirea.
În prima clasă se află descendenții direcți – copiii, nepoții și strănepoții acestora.
A doua clasă îi include pe părinții persoanei și pe frații sau surorile sale, fiind considerați rude apropiate cu drepturi succesorale privilegiate.
Clasa a treia este formată din ascendenții mai îndepărtați, precum bunicii și străbunicii.
În cea de-a patra clasă intră rudele colaterale până la gradul al patrulea inclusiv, printre care se numără unchii, mătușile și verii primari.
Succesiune 2025. Ce se întâmplă cu datoriile financiare ale persoanei în cauză
Soțul supraviețuitor nu face parte din aceste clase, dar are drept de moștenire legală și este chemat să participe la succesiune împreună cu rudele din oricare dintre clase. Acesta nu poate fi înlăturat de la moștenire, dar nici nu înlătură rudele din clasamentul legal.
cheltuieli casă / sursa foto: dreamstime.com
Dacă există moștenitori din Clasa I și aceștia acceptă moștenirea, celelalte clase nu au drept succesoral. Averea se împarte în mod egal între persoanele din aceeași clasă și același grad de rudenie, însă cota-parte a fiecăruia se stabilește și în funcție de participarea soțului supraviețuitor.
Este important de menționat că moștenirea nu include doar bunuri și drepturi, ci și obligațiile financiare ale persoanei în cauză.
Detalii despre taxe
Pe lângă documentele necesare, trebuie avute în vedere și costurile asociate procesului de succesiune. Acestea diferă în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de modul în care se desfășoară procedura (notarial sau judiciar).
În cazul în care succesiunea este dezbătută în fața notarului, se plătește un onorariu notarial, stabilit conform Grilei de onorarii a notarilor publici. Taxa este proporțională cu valoarea masei succesorale.
Taxa este împărțită între toți moștenitorii. Dacă există un singur moștenitor, acesta va suporta integral cheltuielile.
Procedura poate fi soluționată în instanță
Dacă procedura este soluționată în fața instanței, taxele sunt influențate de mai mulți factori: durata procesului, numărul de moștenitori, complexitatea cauzei și costurile aferente actelor juridice.
Conform legislației în vigoare, moștenitorii sunt scutiți de plata impozitului de 1%, cu condiția ca succesiunea să fie dezbătută în termen de maximum doi ani de la data decesului. Dacă acest termen este depășit, impozitul se aplică asupra valorii bunurilor moștenite.
