Alte studii au indicat că deși copiii mici nu pot prezenta simptome, ei pot contribui la răspândirea virusului, scrie Der Spiegel.

La finele lunii octombrie, revista științifică Nature a publicat un studiu, a cărui concluzie era liniștitoare: „Datele de la nivel mondial sugerează că școlile nu constituie focare pentru infecțiile cu coronavirus”. În plus, școlile ar putea „să se redeschidă în condiții de siguranță când transmiterea comunitară este redusă.”

De atunci însă lucrurile s-au schimbat, scrie publicația germană. O astfel de „transmitere comunitară” a devenit destul de ridicată în multe zone ale Germaniei, iar efectul lockdown-ului din ultimele luni pare dezamăgitor.Transmiterea comunitară are loc doar în magazine, care au rămas deschise acum, spre deosebire de primăvară, sau de vină sunt școlile?

Din perspectiva epidemiologilor, problema școlilor eeste una sensibilă. Dovezile vin pe baza unei analize, în urma unei campanii de testare pe scară largă în școlile din Austria. Astfel, s-a constatat că SARS-CoV-2 afectează in aceeași măsură și elevii și profesorii. „Școlile nu sunt insule ale neinfectărilor”, spune șeful studiului, Michael Wagner, profesor de microbiologie la Universitatea din Viena. El consideră că școlile deschise reprezintă „un risc semnificativ”. „Copiii reflectă nivelul de infectare care îi înconjoară”, spune microbologul. Alături de alți specialiști, epidemiologul a descoperit că „elevii sub vârsta de 14 ani prezintă aceeași rată de infectare ca cea a profesorilor”. Cercetarea lor se bazează pe datele obținute începând cu sfârșitul lunii septembrie în peste 240 de școli. Pentru a simplifica procedura, cercetătorii nu introduc bețișoare cu tampon de vată în nasul subiecților. Ei i-au pus pe copii să facă gargară, timp de un minut cu 5 ml de soluție de sare, care este apoi scuipată într-o cană specială. O abordare mult mai potrivită pentru copii, a cărei validitate a fost evaluată de echipa lui Wagner, deși rezultatele ei nu au fost încă publicate. Probele sunt apoi testate pentru SARS-CoV-2 utilizând mai multe teste PCR standard. O analiză a probelor inițiale a relevat o rată pozitivă de 0,4% dintre cei testați la întâmplare. Probele din noiembrie relevă însă o creștere semnificativă a numărului celor infectați.

Descoperirile lor pun la îndoială teza conform căreia copiii ar fi mai puțin afectați decât adolescenții. Și au arătat că aproape jumătate dintre copiii infectați nu prezintă simptome.

Rezultate și mai dramatice reies dintr-un studiu din SUA. Experții din Chicago au comparat trei grupe de vârstă: copii sub cinci ani, copii de cinci până la 17 ani și persoane cu vârste de la 17 până la 65 de ani. Și au descoperit că subiecții copii purtau în gât o încărcătură virală de 10 până la 100 de ori mai mare decât subiecții mai în vârstă.

Nu este însă clar gradul în care copiii îi pot infecta pe alții, deși sunt asimptomatici. Și cum pot să răspândească virusul dacă nu tușesc și nu le curge nasul.