Theodor Stolojan. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Theodor Stolojan susține că premierul Ilie Bolojan este constrâns să ia o decizie majoră în privința reformei statului, domeniu în care, spune el, schimbările promise au rămas blocate. Fostul șef al Guvernului afirmă că problema aparatului bugetar a fost amânată prea mult, în timp ce majorările de taxe și impozite au venit tardiv și fără a fi însoțite de restructurări reale.
Reforma personalului bugetar, punctul nevralgic
Potrivit lui Theodor Stolojan, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul este o reformă restantă, care nu a fost pusă în practică din cauza intereselor politice. Acesta consideră că partidele nu pot interveni decisiv, deoarece ar fi nevoite să își afecteze propriile structuri de influență.
În opinia fostului premier, România funcționează încă într-un cadru administrativ depășit, moștenit din 1968, iar efectele se resimt cel mai acut în domenii esențiale precum sănătatea și educația.
„Avem spitale dotate cu aparatură de ultimă generație, dar fără specialiști care să o opereze, ceea ce reprezintă definiția cheltuielii publice neproductive. Fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar la stadiul de intenție. Bolojan este restant la ora actuală pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii.
Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite, iar el vede că reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică. Este vorba de reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Știam de la bun început că se va înfunda cu reformele, pentru că Bolojan trebuie să facă acea reducere de 10%, dar nu poate ataca în condițiile actuale ale partidelor politice. Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele sunt neproductive.
Aceasta este o reformă care trebuie să schimbe gândirea. Bolojan avea în vedere salarizarea în funcție de performanță, dar nu există legea salarizării”, a declarat Theodor Stolojan la Realitatea Plus.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Theodor Stolojan consideră najorările fiscale, o corecție întârziată
Fostul premier a comentat și creșterile de taxe și impozite din 2026, arătând că România a rămas mult în urmă față de statele dezvoltate, iar ajustarea fiscală era inevitabilă.
Deficitul bugetar și utilizarea greșită a resurselor
Stolojan a mai subliniat că explozia deficitului bugetar nu poate fi justificată prin factori externi, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Theodor Stolojan a arătat că, în acest caz, creșterea excesivă a deficitului bugetar nu poate fi explicată prin factori externi sau situații excepționale. El a subliniat că nu au existat motive obiective care să justifice derapajul, ci mai degrabă decizii greșite luate la nivel politic, în lipsa unei discipline fiscale elementare.
Fostul premier a explicat că a fost ignorată o regulă de bază a finanțelor publice, aceea potrivit căreia cheltuielile curente trebuie susținute din venituri curente, nu din împrumuturi. În schimb, statul a ajuns să finanțeze consumul zilnic din datorie, pe fondul unor cheltuieli care au depășit constant nivelul încasărilor.
Stolojan a atras atenția și asupra unei interpretări eronate propagate în spațiul public, potrivit căreia un nivel ridicat al investițiilor ar justifica automat cheltuieli bugetare la fel de mari. În realitate, spune el, o parte semnificativă a acestor investiții a fost realizată din fonduri europene, aspect omis din discursul public. În plus, el a remarcat tendința autorităților de a direcționa banii europeni nu către investiții strategice, ci către cheltuieli curente, ajutoare sociale sau măsuri menite să rezolve probleme imediate, în loc să creeze efecte durabile.
