Ștefan cel Mare și Papa Sixt al IV-lea - o scrisoare și o sabie legendară - o analiză completă în Evenimentul Istoric 96

Revista Evenimentul Istoric Nr.96 vine cu noutăți de top din sfera istoriei și gândirii istorice. Sumarul numărului din luna februarie 2026 este unul deosebit de interesant și atractiv.

Papa Sixt îl numește pe Ștefan, Athleta Christi și îi dăruiește o sabie

Victoria sa de la Vaslui din 10 ianuarie 1475 i-a atras recunoașterea internațională. Cu această ocazie, Papa Sixt al IV-lea (1472-1484) i-a oferit o spadă și l-a numit „Athleta Christi”. Sabia lui Ștefan cel Mare a ajuns, la un moment dat, în posesia otomanilor, iar astăzi este în Turcia, la Muzeul de la Palatul Topkapî.

Spada lui Ștefan cel Mare are  lungimea totală de 125 cm. Lama este lungă de 102 cm și este confecționată din oțel de Toledo. Mânerul este îmbrăcat în fir din argint împletit. Cu tot cu mâner, sabia cântărește aproximativ 2,5 kg. Mânerul a fost decorat cu un buton aplatizat. Acesta are formă de disc și este placat cu aramă. Pe aversul discului se poate citi inscriptia în slavonă : Io,  Stefan Voievod Domn al Moldovei! împreună cu semnul crucii.

Mânerul este considerat „pentru două mâini”, semn că spada se mânuia în luptele corp la corp și nu în timpul unei lupte călare. Spada are vârful triunghiular. Lama are un șanț central mai lung și mai lat, încadrat de câte un șanț pe fiecare latură, mai înguste și mai scurte.

Veniturile cresc cu 500 de lei de la 1 ianuarie 2027 pentru o categorie de pensionari

Obiceiul din anii '90 de la bloc, sancționat în 2026 cu amendă în valoare de 1500 de lei

Scrisoarea din 20 martie 1476 a Papei Sixt IV către Ștefan cel Mare

Între Domnul Moldovei și Papa Sixt IV a avut loc un schimb de scrisori. Se cunosc cuvintele de apreciere ale Papei pentru Ștefan care îi solicitase recunoașterea numirii unui ierarh în Moldova:

„Iubite fiu, mântuire. Am primit scrisoarea Domniei Tale și pe iubiții fii, Petru, laureat în legi, și Cataneu genovezul, sfetnicii tăi, pe care i-ai trimis cu această scrisoare, i-am ascultat cu bunăvoință și am cunoscut dorința ta privind acea numire la Biserica Moldovei, în fruntea căreia ceri să fie pus păstor acel Petru, pe care îl vom socoti cel mai ales alături de tine, bărbat de aleasă vrednicie și cu merite preastrălucite față de Republica Creștină.

De altminteri, preaiubite fiu, cu toate că, pentru lucrarea pe care ai săvârșit-o și o săvârșești cu slavă și cucernicie, ar trebui mai degrabă a ți se mulțumi decât a te tulbura, fiindcă dorim să sporească gloria ta, dimpreună cu prețuirea tuturora, te îndemnăm să mergi neclintit din bine în mai bine, și să nevoiești cu toată suflarea spre oblăduirea și creșterea religiei sfinte. Niciunde vrednicia și măreția inimii tale nu pot fi mai nimerit prețuite, nici unei lucrări nu poate a-i urma o mai adevărată și veșnică glorie.

Lucrarea ta asupra necredincioșilor turci, vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adaos atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți, în unire de simțiri. Fii fără istov, dară și, oricum faci, caută izbânda pe care cerul ți-a hărăzit-o, ca să primești răsplata veșnică de la Dumnezeu și prețuirea acestui Sfânt Scaun Apostolic”.

Cum a ajuns la otomani, sabia lui Ștefan cel Mare?

Sunt cel puțin două teorii. Prima este aceea că Bogdan al III-lea, primul urmaș dintre fiii lui Ștefan, la tron, ar fi oferit spada turcilor, la sfatul bătrânului său tată, atunci când ar fi încheiat pacea cu otomanii care ar fi fost prevăzută în Capitulațiile Moldovei, în 1504-1505.

A doua teorie spune că fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș a intrat în conflict cu Suleyman Magnificul în prima sa domnie. Suleyman l-a pus domn în locul său pe Ștefan Lăcustă, nepot al lui Ștefan cel Mare. Acesta ar fi oferit otomanilor tezaurul Moldovei la Suceava, pe care Rareș nu-l putuse evacua în Ardeal, unde se refugiase în anul 1538. În acest tezaur, s-ar fi aflat și spada domnitorului.

Niciuna din teorii  nu prezintă suficiente dovezi pentru a fi definitiv luată în considerare, dar sunt suficient de plauzibile încât să nu fie respinse definitiv.

Revista  Evenimentul Istoric, Nr.96, Februarie 2026,  încununarea unei luni de muncă a editorilor și a redactorilor revistei lunare de istorie Eveminentul Istoric,  aduce la cunoștința pasionaților de istorie cele mai importante subiecte, indiderent de epocă. Dacă veți comanda o carte de pe edituradecarte.ro și includeți în comandă una din revistele Evenimentul Istoric și Capital nu veți avea costuri de livrare.  Evenimentul Istoric vă ține la curent cu noutățile din domeniul temelor de istorie, pe canalul de Youtube Evenimentul Istoric dar și pe Canalul de Youtube Hai România!