Statul român cheltuie sume uriașe pentru funcționarea sistemului public, situându-se printre primele state europene la acest capitol. Aproape 30% din venturile colectate din taxe și impozite merg pe salariile bugetarilor.

 

România a cheltuit, anul trecut, aproape 30% din veniturile bugetare cu salariile din sistemul public. Dintre statele europene, doar Letonia și Malta au cheltuieli mai mari.

Statul român are cheltuieli mari cu salariile bugetare

Timp de doi ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse, de la 37,44%, din venituri, în 2020, la 29,83% în 2023. Perioada a coincis cu „dezastruoasa guvernare de dreapta” pe care o acuză Marcel Ciolacu. Anul trecut, odată cu revenirea unui premier PSD în fruntea guvernului, cheltuielile cu salariile bugetare au stagnat, arată o analiză profit.ro.

În 2022, statul român a coborât de pe prima poziție în UE în ce privește ponderea salariilor bugetarilor în veniturile statului. S-a întâmplat după cinci ani, din care aproape jumătate au fost într-o guvernare PSD.

În 2023, guvernul Ciolacu a cedat în fața protestelor, mai ales că urma un an electoral. Executivul a majorat salariile în sistemul public mai mult decât fusese programat prin construcția bugetară. Pe de altă parte, veniturile colectate la bugetul de stat nu au crescut spectaculos. Aceasta cu toate că, anul trecut nu au mai fost problemele economice generate de pandemia de coronavirus.

Venituri mici, cheltuieli mari

Statul român are o problemă cu salariile bugetarilor din cauza nivelului scăzut al veniturilor din taxe și impozite. Guvernul s-a concentrat, în special, pe taxarea micilor întreprinderi și angajaților. Populist, premierul Ciolacu acuză veniturile salariale și profiturile prea mari ale celor ce activează în domeniile tehnologiei IT. Statul român nu face aproape nimic pentru creșterea colectării TVA, cea mai importantă sursă de venituri la buget.

Statul român este la coada clasamentului UE în ce privește veniturile bugetare. Aceasta în vreme ce cheltuielile din sistemul public ating 10% din PIB, la același nivel cu media UE. Guvernarea PSD-PNL a ratat și reforma pensiilor speciale. Legea adoptată nu rezolvă situația ci doar o amână cu câteva zeci de ani.

Lucru care nu se întâmplă și în cazul lucrătorilor care contribuie la sistemul public de pensii. În cazul acestora, noua lege a pensiilor impune măsuri și eliminarea unor facilități care vor duce la o creștere - neoficială - a vârstei de pensionare.

Combinația dintre cheltuielile mari și veniturile mici face ca salarizarea din sectorul bugetar și cheltuielile cu pensiile, inclusiv  (alături de cheltuielile cu pensiile) una dintre problemele majore ale bugetului.

Statul român cheltuie peste media europeană

Anul trecut, în 2023, cheltuielile cu salarizarea angajaților din sectorul public au fost de 29,94% din venituri. Procentul angajat de statul român este mult peste media Uniunii Europene, de 21,81%. Raportat la Produsul Intern Brut, cheltuielile au fost de 10%, la fel ca media UE. Veniturile atrase de statul român au fost, însă, de 33,6% din PIB, comparativ cu media UE de 45,9% din PIB.

Comisia Europeană a anunțat recent pentru România un deficit bugetar ESA de 6,6% din PIB, pentru anul 2023. Inițial guvernul estima că deficitul va fi de 5,9% din PIB. Deficitul de 6,6% este cel mai ridicat și marchează și o înrăutățire a situației față de 2022, când a fost de 6,3%. După doi ani de guvernare PSD - PNL, deficitul devine tot mai uriaș.

Datele arată că aducerea PSD la guvernare nu a fost tocmai o idee bună. Social-democrații nu sunt, nici pe departe, specialiștii salvatori despre care Marcel Ciolacu spune că ne-au scos din „mocirla” guvernării de dreapta. Înrăutățirea deficitului bugetar va reprezenta o problemă semnificativă pentru statul român, în raport cu Comisia Europeană.

Comisia a acceptat, în 2023, o îndepărtare a României de țintele din procedura de deficit excesiv, dar a solicitat constant ca deficitul să fie redus față de 2022.