Jocuri de noroc. Sursă foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Statul român a încasat din taxele provenite din jocurile de noroc, cu 750 de milioane de lei mai puțin decât anticipase pentru 2026, potrivit proiectului primei rectificări bugetare, publicat joi de Ministerul Finanțelor. Diferența apare după modificarea legislației privind autorizarea sălilor de jocuri, într-un context în care numai aproximativ o treime dintre aparatele înregistrate la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) figurează în exploatare.
Situația apare într-un an în care regulile de funcționare a sălilor de jocuri de noroc au fost modificate, iar autoritățile locale au primit atribuții suplimentare în procesul de autorizare.
În paralel, datele publice ale ONJN arată că o mare parte dintre mijloacele de joc aflate în evidențele instituției nu mai figurează ca fiind utilizate de operatori.
Jocurile de noroc au nevoie de autorizații locale din 2026
În februarie 2026, prin Ordonanța de urgență nr. 7/2026, au fost introduse noi condiții pentru desfășurarea activităților de jocuri de noroc în spații fizice. Anterior acestei modificări, operatorii aveau nevoie de licențele și autorizațiile eliberate la nivel național de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Noua legislație a stabilit că funcționarea sălilor de jocuri depinde și de acordul autorităților locale. Astfel, consiliile locale pot hotărî dacă permit desfășurarea acestor activități, dacă stabilesc condiții suplimentare pentru operatori sau dacă interzic jocurile de noroc pe teritoriul localităților respective.
Pentru sălile care dețineau deja autorizații valabile a fost prevăzută posibilitatea continuării activității până la expirarea documentelor existente.
După expirarea autorizațiilor, operatorii trebuie să obțină și aprobarea administrației locale pentru a-și putea desfășura activitatea.
Câte păcănele mai funcționează în România
Potrivit registrului public al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, consultat la 30 octombrie 2026, în evidențele instituției figurează 61.721 de mijloace de joc. Dintre acestea, numai 22.412 sunt înregistrate ca fiind în exploatare.
Situația aparatelor din registrul ONJN este următoarea:
-
22.412 aparate sunt în exploatare;
-
21.747 de aparate au fost scoase din funcțiune;
-
11.492 de aparate au fost restituite proprietarilor;
-
3.833 de aparate au fost vândute;
-
2.237 de aparate au fost casate.
Datele indică faptul că aproximativ unul din trei mijloace de joc înregistrate în această categorie mai este utilizat. Dintre aparatele aflate în exploatare, cele mai multe sunt cele de tip slot-machine, cunoscute drept păcănele. În evidențele ONJN, 19.297 de aparate slot-machine figurează ca fiind în funcțiune.
Jocuri de noroc. Sursa foto: | Dreamstime.com
Doar 90 de administrații locale au adoptat reguli pentru jocurile de noroc
Aplicarea noilor prevederi legislative a fost însoțită de întârzieri în adoptarea hotărârilor necesare la nivelul administrațiilor locale. Din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale existente în România, numai 90 stabiliseră reguli privind autorizarea jocurilor de noroc.
Dintre acestea, 35 de administrații locale au decis interzicerea activităților de jocuri de noroc. Alte 55 au adoptat hotărâri prin care permit funcționarea operatorilor.
În celelalte localități, autoritățile nu stabiliseră încă regulile necesare pentru aplicarea noilor condiții de autorizare. Această situație a coincis cu reducerea sumelor datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine.
Încasările din autorizarea păcănelelor au scăzut cu 185 de milioane de lei
Potrivit datelor prezentate de Gândul, sumele aferente autorizării aparatelor slot-machine au înregistrat o reducere importantă în primele luni de aplicare a noii legislații. În perioada februarie–mai 2025, acestea se ridicau la 485 de milioane de lei.
În același interval din 2026, valoarea a coborât la 300 de milioane de lei. Diferența dintre cele două perioade este de 185 de milioane de lei.
Scăderea a fost înregistrată în contextul introducerii autorizării locale și al întârzierilor în adoptarea hotărârilor necesare pentru funcționarea sălilor de jocuri. Ministerul Finanțelor nu a prezentat însă o defalcare a diferenței totale de 750 de milioane de lei, astfel încât să poată fi stabilit exact cât din această sumă este asociat reducerii veniturilor provenite din autorizarea aparatelor. Prin urmare, datele disponibile nu permit atribuirea integrală a veniturilor nerealizate schimbărilor legislative din domeniul jocurilor de noroc.
Venituri sub estimări și din accize
Diferența înregistrată la taxele pentru jocurile de noroc nu este singura menționată în proiectul primei rectificări bugetare din 2026. Ministerul Finanțelor a consemnat venituri mai mici decât cele programate și în cazul accizelor, unde diferența negativă ajunge la 3,68 miliarde de lei.
O altă categorie afectată este cea a veniturilor nefiscale, pentru care încasările sunt cu 1,87 miliarde de lei sub nivelul estimat.
În cazul jocurilor de noroc, minusul de 750 de milioane de lei reprezintă diferența dintre veniturile anticipate la elaborarea bugetului și cele luate în calcul la rectificare. Datele figurează în proiectul publicat joi de Ministerul Finanțelor, care reflectă modificările intervenite în estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2026.
Recomandările noastre
