SRI descrie metodele prin care persoane din Europa au fost recrutate pentru acțiuni de sabotaj

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Persoanele recrutate pentru acțiuni de sabotaj pot primi bani pentru sarcini aparent obișnuite, precum fotografierea unor obiective, transportarea unor colete sau îndeplinirea unor instrucțiuni transmise prin mesaje. Serviciul Român de Informații (SRI) prezintă mai multe cazuri din Europa asociate serviciilor ruse și explică la ce indicii ar trebui să fie atenți cetățenii pentru a evita implicarea în asemenea operațiuni, inclusiv fără să cunoască beneficiarul real.

Recrutarea prin intermediari și aplicații de mesagerie

Potrivit SRI, persoanele care execută astfel de sarcini pot fi recrutate online sau prin intermediari, în schimbul unor plăți. O ofertă care presupune bani pentru câteva fotografii, transportarea unui pachet ori o activitate descrisă drept simplă trebuie analizată cu atenție dacă identitatea beneficiarului nu este clară, iar solicitantul insistă asupra păstrării secretului.

„Acțiunile atribuite serviciilor ruse în Europa arată că executanții pot fi recrutați online, prin intermediari, pentru sarcini plătite. Pentru cetățeni, prevenția începe cu recunoașterea unei solicitări suspecte și sesizarea autorităților înainte ca aceasta să producă victime. O persoană necunoscută îți propune bani pentru câteva fotografii, pentru transportarea unui pachet sau pentru o „treabă simplă”. Nu explică limpede cine este beneficiarul, insistă să păstrezi secretul și îți transmite instrucțiunile exclusiv prin mesaje. O asemenea ofertă trebuie privită cu atenție”, a transmis SRI

Serviciul britanic intern de informații MI5 a avertizat public că serviciile ruse recrutează persoane prin rețele sociale, le transmit instrucțiuni prin aplicații criptate și oferă inclusiv plăți în criptomonede. Intermediarii pot ascunde identitatea beneficiarului real al acțiunii.

Reducerile de la capăt de raft pot fi o păcăleală. Ce sunt acestea, de fapt

Waze și Google Maps nu sunt infailibile: Șapte capcane GPS care îi pot costa scump pe șoferi

SRI precizează că cetățenii nu trebuie să stabilească singuri dacă o solicitare are în spate un actor statal. Identificarea unei cereri suspecte și semnalarea acesteia la 112 sunt suficiente.

Marea Britanie: un depozit incendiat de persoane recrutate local

La 20 martie 2024, un depozit din estul Londrei, în care se aflau bunuri destinate Ucrainei, a fost incendiat.

Potrivit poliției britanice, organizatorul atacului stabilise legături cu gruparea Wagner și recrutase alte persoane pentru executarea acțiunii.

În octombrie 2025, cei doi organizatori au fost condamnați la 17, respectiv 12 ani de închisoare.

Cazul arată cum o operațiune asociată unui stat străin poate fi pusă în aplicare prin intermediul unor persoane recrutate chiar în țara vizată.

Lituania: un minor, acuzat de incendierea unui magazin IKEA

În martie 2025, procurorii lituanieni au anunțat trimiterea în judecată a unei persoane pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius, la 9 mai 2024.

Potrivit acuzării, persoana era minoră la momentul comiterii faptei și acționase în interesul structurilor militare și al serviciilor de securitate ruse.

Informațiile prezentate de procurori la acel moment reprezintă acuzații și trebuie diferențiate de o hotărâre judecătorească.

România: O tentativă de sabotaj prin intermediul coletelor

La 21 octombrie 2025, SRI a anunțat că a prevenit o tentativă de sabotaj care viza compania NOVA POST.

Potrivit comunicatului instituției, două persoane depuseseră colete care conțineau dispozitive incendiare. Datele obținute de autorități indicau că acestea făceau parte dintr-o rețea europeană controlată de serviciile secrete ruse.

Dispozitivele au fost identificate și neutralizate.

România: fotografii și înregistrări ale unor obiective de interes strategic

La 8 septembrie 2026, SRI a făcut publică prevenirea unei alte operațiuni atribuite Federației Ruse.

Investigația prezentată de instituție viza un cetățean rus stabilit în România, care fusese instruit de un intermediar să realizeze materiale foto-video cu obiective militare și infrastructuri de interes strategic.

România: Incendiul de la platforma industrială Carfil din Brașov

La 26 octombrie 2026, SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov.

Incendiul s-a produs în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.

Potrivit informațiilor prezentate de SRI, investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene.

Cazurile prezentate în Marea Britanie, Lituania și România ilustrează modalități diferite de recrutare și executare a unor acțiuni. O condamnare pronunțată de o instanță, o acuzație formulată de procurori și atribuirea publică a unei operațiuni de către un serviciu de informații reprezintă niveluri distincte de constatare.

Indiciile care pot semnala o solicitare suspectă

SRI prezintă mai multe situații care pot justifica oprirea unei activități și sesizarea autorităților. Niciunul dintre aceste indicii, analizat separat, nu dovedește existența unei operațiuni rusești, însă asocierea lor impune prudență.

Printre exemplele menționate se numără:

-Plăți disproporționat de mari pentru sarcini neclare. O persoană oferă bani pentru o activitate vagă, fără ca identitatea sa sau firma pe care pretinde că o reprezintă să poată fi verificată.

-Fotografierea unor obiective la comandă. Solicitantul insistă asupra obținerii de imagini cu accesul, paza sau activitatea din interiorul unor obiective, fără să explice un scop legitim.

-Transportarea unor colete în condiții suspecte. Persoana recrutată trebuie să preia, să păstreze sau să transporte pachete și i se cere să ascundă expeditorul real ori să declare un conținut fals.

-Folosirea identității sau a resurselor personale. Solicitarea presupune utilizarea identității, a contului bancar, a cartelei telefonice sau a accesului profesional în beneficiul unei persoane necunoscute.

-Ocolirea procedurilor de securitate. Instrucțiunile includ evitarea verificărilor, eludarea regulilor de securitate sau mințirea personalului unei companii.

-Presiuni pentru păstrarea secretului. Persoanei i se cere să șteargă conversațiile, să nu discute cu familia sau să execute imediat instrucțiunile, fără alte întrebări.

-Solicitări de comitere a unor fapte violente. Distrugerea unor bunuri, incendierea sau pătrunderea fără drept sunt prezentate drept „o glumă”, „un test” ori „o acțiune fără victime”.

SRI precizează că utilizarea unei aplicații de mesagerie, primirea unei plăți în criptomonede sau fotografierea unui loc nu constituie, prin ele însele, dovada unei infracțiuni. Evaluarea trebuie să țină cont de solicitarea concretă, de context și de încercările de ascundere a scopului real.

În cazul unei cereri suspecte, recomandarea prezentată de instituție este ca persoana să nu încerce să identifice singură cine se află în spatele acesteia, ci să sesizeze autoritățile înainte ca solicitarea să ducă la producerea unor victime.