Sprijinul pentru noi sancțiuni contra Rusiei scade în UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei este tot mai mult în scădere, din cauză temerilor că măsurile suplimentare ar putea afecta companiile din interiorul blocului comunitar, potrivit Financial Times.

Un nou pachet de sancțiuni, destul de puțin probabil

Publicația citează surse diplomatice, negocierile privind un nou pachet de sancțiuni au devenit tot mai grele, fiindcă mai multe capitale europene cer derogări sau se opun unor restricții care le-ar afecta interesele economice.

După invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, UE a adoptat succesiv pachete de sancțiuni menite să reducă veniturile Kremlinului și să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul. Impactul propriilor economii, preocuparea principală.

Totuși, diplomații europeni spun că, în prezent, tot mai multe state sunt preocupate de impactul acestor măsuri asupra propriilor economii și asupra companiilor care încă au legături comerciale cu Rusia.

Potrivit surselor citate, pentru că sancțiunile trebuie aprobate în unanimitate, ambasadorii statelor membre au petrecut patru zile în negocieri la Bruxelles săptămâna trecută, fără a reuși să ajungă la un compromis.

Situația duce la creșterea îngrijorărilor privind slăbirea unității europene în sprijinul Ucrainei.

Apelurile morale au tot mai puțină greutate

Un diplomat european a declarat că apelurile la solidaritate și argumentele morale nu mai au aceeași greutate în cadrul negocierilor.

„La masa negocierilor, imperativul moral devine din ce în ce mai puțin eficient”, a afirmat acesta, adăugând că toate capitalele susțin public o poziție fermă față de Rusia, însă „în cele din urmă, totul s-a dizolvat”.

Cel mai nou pachet de sancțiuni prevede restricții asupra exporturilor rusești și asupra sistemului financiar, precum și un mecanism pentru menținerea plafonului de preț la petrolul rusesc.

Totuși, adoptarea acestor măsuri este blocată de opoziția unor state membre. Diplomații europeni spun că nivelul rezistenței față de noile sancțiuni este fără precedent.

Ucraina. Sursa foto: Captură video

Grecia refuză să suțină noi sancțiuni, Portugalia și Germania vor pește

Grecia refuză să susțină întregul pachet dacă nu primește permisiunea de a continua transportul gazului natural lichefiat rusesc către state terțe.

Autoritățile grecești susțin că o interdicție completă ar provoca pierderi importante pentru industria navală elenă și pentru afacerile magnatului George Prokopiou.

Guvernul grec spune că sancțiunile trebuie să afecteze mai mult Rusia decât economiile statelor membre și să fie atent calibrate pentru a limita efectele asupra Europei.

În același timp, Portugalia și Germania solicită eliminarea interdicției privind importurile de pește din Rusia, invocând nevoia de a proteja industria de procesare a peștelui.

Franța și Italia vor turiști, iar Austria vrea bani

Franța și Italia, între timp, cer relaxarea regulilor privind acordarea vizelor pentru foști militari ruși care au participat la război, iar Austria vrea deblocarea a două miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a compensa pierderile suferite de Raiffeisen Bank în urma unei amenzi impuse de autoritățile de la Moscova.

Mai multe companii europene au înregistrat deja pierderi importante ca urmare a sancțiunilor și a măsurilor adoptate de Rusia.

Printre acestea se numără grupul danez Carlsberg și compania energetică finlandeză Fortum, care au raportat pierderi de miliarde de euro după confiscarea activelor lor din Rusia.

Potrivit diplomaților europeni, statele ale căror companii au fost afectate spun că unele guverne încearcă să își protejeze propriile interese economice, în timp ce altora li se cere să suporte costurile pentru a păstra Europa unită.