Europa trăiește mai mult, dar se golește de oameni. Cum va arăta populația UE până în 2100

Europa trăiește mai mult, dar se golește de oameni. Cum va arăta populația UE până în 2100Pensionari. Sursa foto: Freepik

Populația Uniunii Europene a ajuns la 450,6 milioane de locuitori și se află în prezent la nivelul maxim, însă va scădea cu aproape 12% până la sfârșitul secolului, potrivit unui raport publicat marți, 14 iulie, de Comisia Europeană.

În paralel, europenii trăiesc mai mult ca niciodată. Speranța de viață la naștere a ajuns la 81,5 ani în 2024, iar până în 2050 aproape unul din trei locuitori ai UE va avea cel puțin 65 de ani.

România rămâne însă sub media europeană în privința longevității, cu o speranță de viață de aproximativ 76,5 ani.

Populația UE ar putea coborî sub 400 de milioane de locuitori

Cel de-al treilea raport privind transformarea demografică în Uniunea Europeană, elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, arată că populația blocului comunitar a ajuns la nivelul maxim.

De la 450,6 milioane de locuitori în prezent, populația UE este estimată să scadă la aproximativ 445 de milioane în 2050 și la 398,8 milioane până în 2100.

Reducerea ar fi de aproximativ 11,7%, ceea ce ar readuce populația Uniunii Europene la un nivel comparabil cu cel înregistrat în anii '70.

În același timp, vârsta medie a populației este estimată să crească cu aproximativ 6,6 ani între 2025 și 2100.

Aproape unul din trei europeni va avea peste 65 de ani

Raportul arată că speranța de viață la naștere a ajuns la 81,5 ani în UE în 2024, pe fondul progreselor din domeniul asistenței medicale și al îmbunătățirii condițiilor de viață și sociale.

Până în 2050, aproape o treime dintrelocuitorii UE ar urma să aibă vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu aproximativ unul din cinci în prezent.

Proiecțiile indică faptul că, până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani în cazul femeilor și 86 de ani pentru bărbați.

Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască fără boli grave până la vârsta de 75,3 ani, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană.

Speranța de viață în România, cu aproape cinci ani sub media UE

România se află în continuare printre statele Uniunii Europene cu o speranță de viață redusă. În 2024, speranța de viață la naștere a fost de aproximativ 76,5 ani, cu aproape cinci ani sub media UE, de 81,5 ani, potrivit datelor Eurostat.

Diferența dintre femei și bărbați este semnificativă. Speranța de viață a femeilor din România a ajuns la aproximativ 80,4 ani, în timp ce pentru bărbați indicatorul a fost de 72,8 ani. Decalajul de 7,6 ani este mai mare decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene.

Pe termen lung, România a consemnat însă una dintre cele mai importante creșteri ale speranței de viață din UE. Între 2004 și 2024, indicatorul a avansat cu aproximativ 5,1 ani.

Cu toate acestea, diferența față de media europeană rămâne importantă. Îmbătrânirea populației și reducerea numărului persoanelor aflate la vârsta de muncă pot accentua presiunea asupra sistemului medical, serviciilor de îngrijire și finanțelor publice.

Mai puțini angajați și o presiune mai mare asupra sistemelor de îngrijire

Îmbătrânirea populației și scăderea natalității schimbă structura pieței europene a muncii. Aproximativ 20% dintre persoanele aflate la vârsta de muncă sunt în afara pieței muncii, iar diferența de ocupare între femei și bărbați este de circa 10%.

În același timp, aproximativ opt milioane de tineri din UE nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program de educație sau formare.

Comisia Europeană consideră că stimularea participării pe piața muncii și creșterea productivității vor fi esențiale pentru limitarea efectelor reducerii populației active.

pensionari

Pensionari. Sursa foto: Arhiva EVz

Printre soluțiile indicate se numără creșterea participării femeilor pe piața muncii, dezvoltarea competențelor tinerilor și posibilitatea ca lucrătorii în vârstă să rămână activi dacă doresc. Inovarea și inteligența artificială sunt, de asemenea, considerate instrumente importante pentru creșterea productivității.

Migrația calificată, importantă pentru sectoarele cu deficit de personal

Raportul subliniază și rolul migrației calificate în acoperirea deficitului de forță de muncă. Atragerea de specialiști din afara Uniunii Europene poate susține sectoarele esențiale și inovarea și poate reduce parțial efectele îmbătrânirii populației.

Comisia precizează însă că prioritatea trebuie să rămână dezvoltarea și actualizarea competențelor persoanelor care se află deja în UE.

Presiunea va crește și asupra sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung. Numărul persoanelor care vor avea nevoie de sprijin este estimat să urce de la 36 de milioane la 48 de milioane până în 2070.

Totodată, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani ar urma să se dubleze.

„Economia longevității” poate crea noi piețe și locuri de muncă

Comisia Europeană atrage atenția că transformarea demografică nu aduce doar riscuri economice și sociale. Creșterea numărului de persoane vârstnice favorizează dezvoltarea așa-numitei „economii a longevității”.

Aceasta poate crea noi piețe pentru produse și servicii destinate populației în vârstă și poate stimula inovarea în domenii precum sănătatea, tehnologia și serviciile financiare.

UE încearcă să răspundă schimbărilor demografice prin politici privind locuințele accesibile, echitatea între generații, combaterea sărăciei, dezvoltarea competențelor și serviciile de îngrijire.

Setul de instrumente demografice al Comisiei, adoptat în octombrie 2023, urmărește să ajute autoritățile naționale, regionale și locale să includă evoluțiile populației în elaborarea politicilor publice.

Schimbările demografice sunt incluse și în propunerea Comisiei pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034.

Datele prezentate de Comisia Europeană indică o schimbare structurală majoră: UE va avea o populație mai redusă și mai îmbătrânită, iar adaptarea pieței muncii, a serviciilor medicale și a sistemelor de protecție socială va deveni una dintre principalele provocări ale următoarelor decenii.