Specialiștii în științele educației de la Universitatea din București (Facultatea de Psihologie și Științele Educației) au evaluat scenariile publice aflate în dezbatere în România cu privire la evoluția anului școlar și universitar, au analizat opțiunile propuse în alte sisteme de educație din lume, aflate în același tip de dificultate, și au revăzut în literatura de specialitate comportamentul decizional al guvernanțelor centrale din educație, în momente disruptive, de întrerupere temporară a studiilor, din motive de forță majoră.

Concluziile

“Anii terminali pot și trebuie să încheie semestrul, anul școlar/ universitar și ciclul de studii într-un interval cât mai rezonabil, în acest an calendaristic”, este poziția Universității din București, care face o analiză a structurii anului școlar 2019-2020, a momentului în care au fost închise școlile și universitățile și avansează soluții pentru ca anul să nu fie repetat.

“Universităților trebuie să li se dea autonomie și posibilitatea de a organiza examenele de licență și disertație în acele modalități pe care le consideră potrivite, inclusiv online (susținerea lucrărilor) și de a identifica modalități de testare/ evaluare finală adaptate pentru acest context (platforme securizate de testare standardizată, evaluări orale online, predarea unor proiecte și portofolii în platformele de învățare utilizate etc.)”, spune Universitatea din București, care avansează câteva soluții pentru a nu repeta anul școlar și universitar.

Extinderea timpului de evaluare,examinare orală online sau față în față, în condiții de distanțare fizic

Pentru examenele finale de Evaluare Națională și Bacalaureat pot fi identificate și aprobate rapid modalități eventual simplificate și flexibile de evaluare: testare standardizată pe platforme securizate – există deja practici diverse în acest domeniu, precum testele de certificare a competențelor de limbă străină – extinderea timpului de evaluare,examinare orală online sau față în față, în condiții de distanțare fizică – săli mari – etc.

Se pot identifica inclusiv modalități de testare la școală, folosind versiuni simplificate/ semi-standardizate de testare, cu o programare a examenului pe grupe mici, pe parcursul mai multor zile, pentru a respecta normele de distanțare, pentru cei care nu pot avea acces la tehnologie/ nu au abilități digitale suficient dezvoltate.)

Singurul scenariu alternativ aici, dacă se prelungește perioada de izolare și, implicit, de educație online și există probleme de masă cu privire la sănătatea populației, este de a amâna data propriu-zisă a examinării finale până către finalul anului școlar/ universitar (septembrie)“, spune Universitatea.

“Nu este rezonabil să anulezi ani de zile de studiu ai unui ciclu de educație, pentru mai puțin de două luni, sau cât va fi nevoie ca școlile să facă educație online. Competențele și conținuturile care erau planificate pentru această perioadă vor fi scoase din programele de examen”, susține Universitatea din București, în analiza trimisă Edupedu.ro.

Efectul de domino în sistemul de educație trebuie evitat

Educația este unul dintre sectoarele cele mai afectate de situația actuală chiar dacă, în mod firesc, la nivelul percepției publice, lucrurile nu par să stea așa. În primă instanță, atenția noastră este acaparată de problemele vizibile ale momentului (criza medicală și evoluția exponențială a acesteia) și de perspectivele generice pe termen mediu și lung, legate de securitatea materială (iminența crizei economice).

Mai multe detalii puteţi obţine de AICI