Social
Explodează scandalul salarizării. Sporuri tăiate, grile schimbate, nemulțumiri în toate sectoarele
Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Legea salarizării nu va putea mulțumi toate categoriile sociale, însă nu mai poate fi amânată, în condițiile în care România riscă să piardă fonduri din PNRR, potrivit președintelui Senatului, Mircea Abrudean. El a adăugat că legea se află în consultare publică timp de trei săptămâni, perioadă în care toate părțile implicate pot transmite observații și propuneri.
Mircea Abrudean susține că legea salarizării nu mai poate fi amânată
Liderul Senatului a amintit că discuțiile privind acest jalon au început încă din 2022, fiind analizate inclusiv de Banca Mondială, care a formulat recomandări pentru noul cadru legislativ.
„Legea salarizării va fi pusă în consultare publică trei săptămâni de zile, este timp pentru a fi consultate toate părţile. Vă reamintesc că se discută despre acest jalon din PNRR, care presupune 770 de milioane de euro, încă din 2022. Eram în guvern la acel moment, au fost discuţii inclusiv cu Banca Mondială, care a făcut o analiză asupra acestui cadru legislativ, a venit cu nişte propuneri. Am ajuns în situaţia în care nu ne mai permitem să întârziem”, a afirmat acesta.
Mircea Abrudean. Sursă foto: Facebook
Ce schimbări aduce în sistemul de salarizare
Acesta a explicat că noua lege va aduce schimbări semnificative în sistemul de salarizare, printre care reducerea numărului de sporuri, însă veniturile aflate în plată nu vor fi diminuate.
„Cu siguranţă că această lege nu va mulţumi pe toată lumea. Principiile sunt clare, cele anunţate deja şi de premier şi de ministrul Pîslaru, că niciun venit în plată nu va scădea. Deci, de la asta plecăm. Sigur că e important să vorbim şi de faptul că din 151 de sporuri se reduc 87 de faptul că vom avea restul de sporuri incluse în maxim 20% din salariul brut. Sunt nişte lucruri absolut normale, pentru că vechea lege a fost amendată, după cum ştim, de vreo 20 de ori. Şi suntem în situaţia în care Comisia Europeană aşteaptă închiderea acestui jalon. Nu doar Comisia Europeană, ci şi societatea până la urmă”, a adăugat Mircea Abrudean.
Cum ar putea arăta salariile bugetarilor de la 1 ianuarie. Noua grilă de calcul propusă de Guvern
Guvernul a prezentat o nouă variantă a proiectului legii salarizării din sistemul public, care stabilește modul de calcul al veniturilor pentru angajații de la stat.Documentul aduce o modificare importantă față de versiunile anterioare, în sensul în care salariile ar urma să fie calculate pornind de la o valoare de referință de 4.100 de lei, față de 4.325 de lei cât fusese prevăzut inițial.
Noua formulă de calcul presupune înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim brut de referință, ceea ce generează diferențe semnificative între categoriile profesionale și nivelurile de experiență.
În vârful grilei salariale se află demnitarii de la nivel central. Președintele României ar avea un coeficient de 8, ceea ce înseamnă aproximativ 32.800 de lei brut. Premierul și președinții celor două Camere ale Parlamentului sunt încadrați la coeficientul 7,5, adică circa 30.750 de lei brut. Miniștrii și liderii grupurilor parlamentare se situează între 6,5 și 6,6, cu venituri brute de peste 26.000 de lei.
În administrația locală, primarul general al Capitalei ajunge la un coeficient de 6,5, iar primarii din orașele mari și președinții de consilii județene la 6,0. Viceprimarii din localitățile mici pornesc de la 3,5.
Cum arată calculele pentru Justiție și Educație
În justiție, veniturile cresc în funcție de vechime și funcție, judecătorii de la instanțele superioare și procurorii din structurile speciale depășind 22.000 de lei brut, în timp ce judecătorii de la nivel de judecătorie pornesc de la aproximativ 14.400 de lei.
Sursa foto: Arhiva EVZ
În educație, salariile profesorilor variază de la circa 7.500 de lei pentru debutanți până la peste 9.600 de lei pentru cadrele didactice cu grad I și vechime maximă, în timp ce în universitar veniturile pot depăși 16.000 de lei pentru profesorii cu experiență.
Sindicatele din educație amenință cu proteste de amploare din cauza noii legi a salarizării, pe care o consideră un dezastru pentru profesori. Cadrele didactice susțin că proiectul adâncește inechitățile din sistem și ar putea duce la diminuarea veniturilor. Liderii sindicali avertizează că, dacă legea va rămâne în forma actuală, profesorii vor ieși din nou în stradă.
Alte sectoare de activitate
În sistemul medical, medicii primari ajung la aproximativ 16.400 de lei brut, specialiștii la peste 13.000 de lei, iar rezidenții pornesc de la peste 7.800 de lei, cu creșteri graduale în funcție de anii de pregătire.
Noua lege a salarizării unitare a stârnit reacții dure din partea Federației Sanitas, care amenință cu proteste de amploare după publicarea proiectului de către Guvern. Sindicaliștii susțin că forma actuală a legii este „inechitabilă, incompletă și profund defavorabilă” pentru angajații din sănătate și asistență socială și acuză autoritățile că au ignorat variantele discutate și negociate în ultimii doi ani cu partenerii sociali.
În structurile de ordine publică și apărare, funcțiile de conducere pot depăși 20.000 de lei brut, în timp ce personalul de bază are venituri sub 5.000 de lei.
În zona clerului, salariile rămân la niveluri mai reduse, începând de la aproximativ 5.800 de lei și ajungând la peste 6.500 de lei, în funcție de grad.
CSM acuză că noua lege a salarizării reduce veniturile magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat proiectul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, avertizând că acesta ar putea afecta grav funcționarea sistemului de justiție. Instituția susține că veniturile magistraților care vor intra în profesie după adoptarea legii ar putea ajunge la un nivel „absolut de neacceptat”, iar promovarea la instanțe sau parchete superioare ar putea fi însoțită de pierderi salariale. CSM anunță că va utiliza toate instrumentele legale „pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti”.
CSM arată că „prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea Executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor.
O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, se arată în documentul citat.
Consiliul mai afirmă că proiectul legislativ conține „soluţii normative absurde”, cu efecte de diminuare semnificativă a veniturilor magistraților, sub nivelul corespunzător responsabilităților funcției.
Recomandările noastre
