Tribunalul Militar Galați a condamnat-o – prin sentința nr. 732/1951 – la 1 an şi 6 luni închisoare pentru „omisiune de denunț, la motivul arestării specificându-se „a ştiut de o organizaţie subversivă şi nu a denunţat-o”.
Cornelia Manoliu născută pe 15 august în 1900 la Bârseşti, Vrancea, țărancă, a fost arestată în 25 iulie 1950 în urma revoltei împotriva cooperativizării din satul ei.
Închisă la Galați, Jilava și Mislea, a fost eliberată în 13 mai 1952.
Soțul ei, Constantin Manoliu, membru al organizației Vlad Țepeș II, a fost considerat liderul revoltei din Bârsești.
A fost arestat în august 1950.
Prin sentinţa nr. 725/18 iulie 1951 a Tribunalului Militar Galaţi a fost condamnat la moarte.
A fost executat, alături de fiul său, Victor, prin împuşcare la 30 ianuarie 1952, în penitenciarul Galaţi.
Mai mulţi ţărani au fost executaţi pe loc (Ilie şi Toader Posmagiu, tată şi fiu din Bârseşti, Radu Hurjui din Nereju), iar în perioada imediat următoare au fost arestate sute de persoane.
Ţăranii au fost condamnaţi la ani grei de închisoare.
308 persoane au fost judecate în 18 loturi de către Tribunalele Militare Galaţi şi Stalin (Braşov), între iunie şi noiembrie 1951, fiind pronunţate şi multe condamnări la moarte.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
