Mai mult, acesta a spus în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București că nu știe care este acționariatul firmelor pe care le controlează fiul și alți membri ai familiei sale.

Potriviti motivării instanței, „curtea ia act că în speţa de faţă, nici în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunal, nici în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curte, inculpatul Oprescu Sorin Mircea nu a contestat niciodată faptul că la data de 05.09.2015, în jurul orei 19:00, denunţătorul Popa Bogdan Cornel s-a prezentat la locuinţa sa, situată în comuna Ciolpani, jud. Ilfov, ocazie cu care i-a remis acestuia din urmă suma de 25.000 euro”, se arată în document. 

Audiat pe larg în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curte (după ce Curtea a pus din oficiu în discuţie necesitatea administrării unui supliment de declaraţie inculpatului pentru clarificarea titlului, provenienţei şi destinaţiei sumei de 25000 euro, bani pe care inculpatul Sorin Mircea Oprescu a recunoscut, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunal, că i-a primit de la denunţătorul Popa Bogdan Cornel în data de 5.09.2015), inculpatul Sorin Mircea Oprescu a declarat că  banii au fost obţinuţi de la inculpatul Popa Bogdan Cornel cu titlu de împrumut şi că nu a avut cunoştinţă de provenienţa banilor.

Datorie către prieteni pentru imaginea personală

A mai arătat inculpatul Oprescu Sorin Mircea şi care a fost destinaţia sumei primite de la denunţător: cu suma de 11.000 Euro a achitat o datorie unor prieteni, respectiv familiei Rus-Nedelea, pretinzând că urma  să-şi ajute o prietenă, respectiv pe doamna consilier juridic Popescu Ioana de la Colegiul Medicilor Bucureşti, cu suma de 5000 Euro, pentru o intervenţie medicală, fără a preciza dacă aceşti bani urmau să fie acordaţi cu titlu de dar manual sau împrumut.

În continuare, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte a constatat că se impune clarificarea titlului care justifica remiterea sumei de 11 000 Euro familiei Nedelea:  judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte a fost interesat să verifice dacă disponibilităţile băneşti ale inculpatului găsite în cash la percheziţia imobiliară efectuată în incinta imobilului din Ciolpani (chiar şi fără luarea în considerare a sumelor găsite la etajul imobilului unde a locuit tatăl său în ultima parte a vieţii, în privinţa cărora inculpatul a precizat că a uitat de existenţa acestora) ar fi permis achitarea unor pretinse datorii personale, pe care acesta le-a declarat că urma să le  onoreze urgent,  înaintea  celorlalte obligaţii financiare ale acestuia,  dar şi pentru oferirea unui ajutor de 5000 Euro doamnei consilier juridic Popescu Ioana de la Colegiul Medicilor. În acest context, inculpatul a precizat că cei 11.000 Euro au fost achitați familiei Nedelea în baza unui contract de PR încheiat între inculpat, în nume personal şi firma de PR a familiei Nedelea. 

Contract fantomă

Contractul de consultanta ar fi avut ca obiect promovarea imaginii Primăriei Municipiului Bucureşti şi a inculpatului. Contractul nu a fost însă înregistrat in evidenţele Primăriei Municipiului Bucureşti, nici chiar inculpatul nefiind in posesia vreunui exemplar al contractului. Deoarece contractul nu i-a fost niciodată înmânat de către  partea cocontractantă,  a precizat că nu poate să îl depună la dosar. Inculpatul nu a clarificat nici termenele şi nici modalitatea de plată a contravalorii prestaţiilor efectuate în baza acestui contract, apreciind că nu ridică nicio problemă pentru siguranţa circuitului financiar plata în numerar a sumei de 11 000 Euro cu titlu de „datorie” restantă. Totodată, a apreciat că acest contract este înregistrat, probabil, în evidenţele firmei de PR.

Complicitatea primarului cu subordonatul său

 

Inculpatului Oprescu Sorin Mircea i-au fost solicitate în continuare de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte clarificări pe marginea atitudinii pe care avut-o în avut-o faţă de actele ilicite comise de către angajatul său, deoarece scurgerea unor uriaşe sume de bani din economia legală pune în pericol însăşi esenţa Statului de Drept, prin împietarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor de a asigura servicii de bază cetăţenilor şi prin reducerea capacităţii de a susţine dezvoltarea economică, socială şi politică. Or, potrivit art. 2.1 din Pactul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale, adoptat în anul 1966, Statul trebuie să folosească la maximum resursele disponibile pentru a garantarea acestor drepturi cetăţenilor săi, iar inculpatul, în calitate de ordonator principal de credite al Municipiului Bucureşti, avea ca principală atribuţie de serviciu  să vegheze ca activitatea de alocare a resurselor pe care le gestiona să aibă loc într-un climat de legalitate şi moralitate: pentru atingerea acestui deziderat, Primarul general al Municipiului Bucureşti ar fi trebuit să se asigure că niciun funcţionar public aflat în subordinea sa nu înţelege să-şi rotunjească veniturile din banii municipalităţii, iar în măsura în care afla despre potenţialele abateri de la legalitate şi moralitate să ia măsuri drastice pentru reprimarea elementelor criminogene din cadrul organizaţiei.  

Cercetări extinse

De aceea, pentru buna desfasurare a procesului penal, este necesar ca anchetatorii să  efectueze şi analiza fluxurile financiare, în vederea identificării, localizării şi indisponibilizării produsului altor posibile infracțiuni săvârșite de inculpate. Doar dacă nu există conturi corespondente ale filialelor băncilor off-shore în România, unde s-ar putea păstra în cea mai rafinată discreţie produsul infracţiunii, pe calea unei comisii rogatorii se va solicita identificarea şi indisponibilizarea bunurilor aflate în paradisurile fiscale, în vederea garantării confiscării speciale.

Altfel spus, este necesara enumerarea tuturor elementelor de fapt care să permită judecătorului să stabilească intenţia făptuitorului: fie utilizarea acestor societăţi pentru mascarea investitorului, stăpânului afacerii, fie pentru căpuşarea unor societăţi de stat prin simularea unor afaceri sub paravanul cărora se translatează bunurile provenite din infracţiuni.

Sfatul instanței

Acestea sunt aspecte care trebuie să primească o soluţionare unitară, fie şi măcar din considerente de ordin moral, deoarece fragmentările secvenţelor procesuale, pierderea probelor privind fluxurile financiare cu greu ar putea aduce la asigurarea dezideratului că NIMENI NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CU PRODUSELE OBŢINUTE DIN SĂVÂŞIREA DE INFRACŢIUNI. Or, investigaţiile financiare sunt cruciale pentru identificarea, indisponibilizarea şi evaluarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate la sfârşitul procesului penal.

Unde sunt acțiunile firmelor

De menționat însă că în declarațiile de avere ale inculpatului din anii 2013, 2014 nu figurează persoana în favoarea  căreia i s-au cedat părțile sociale, respectiv creanțele, veniturile aferente cedării acestora fiind înregistrate la rubricile privind venituri din activități independente și venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Pretinsa eroare materială strecurată în declarația de avere din anul 2013, reiterată in declarația de avere din anul 2014, în sensul că veniturile de 8000 Lei, 597400 lei și 20500 EUR, i s-ar fi cuvenit inculpatului în urma perfectării unor contracte de concesiune si nu de cesiune de creanțe/ părți sociale, deşi declaraţia de avere a fost scrisă de mână şi în anul 2014 şi inculpatul ar fi avut posibilitatea să-şi prefigureze logic, având în vedere că menţiunile inserate în declaraţiile de avere se completează cunoscând dispoziţiile de incriminare a acţiunii de fals în declaraţii, a fost invocată pentru prima dată de inculpat în fata judecătorului de drepturi şi libertăți de la Curte.

Nu știe nimic

Inculpatul a reiterat că nu cunoaște cine este beneficiarul real al societății Laramed din Cipru care controleaza societatile SC Academica, Medical Prestige SRL, ANAIS CENTER, deși figura, conform declaraţiei de interese din 14.06.2012, ca asociat la SC Medical Prestige, iar în firmă mai existau doar încă doi asociaţi, care i-au cerut doar acordul privind intrarea în societate a unui nou acţionar; precizează, însă, inculpatul că Medical Prestige si-a schimbat denumirea in Academica  și este o policlinică pe str.Pitar Mos nr.10 unde profesează mai mulţi colegi de-ai săi.

Altfel spus, inculpatul Sorin OPRESCU a încercat să convingă judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte că nu ştia cine deţine 70% din afacerile de familie, nici chiar când acţionariatul societăţilor în care deţinea calitatea de asociat împreună cu fratele şi fiul său, celălalt asociat fiind mama septagenară a unui alt asociat a fost modificat semnificativ prin intrarea unei societăţi implantate într-un paradis fiscal. Nu s-a arătat interesat nici de reputaţia companiei cipriote chemate sa controleze afacerile de familie, despre care nu ştia cine o reprezenta,  deşi la clinica ACADEMICA, la ANAIS şi la MEDICAL PRESTIGE declară că îşi desfăşurau activitatea reputaţi doctori, colegi de-ai săi.