Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat un sondaj care a urmărit mai multe dimensiuni ale narațiunilor expuse în spațiul public ca urmare a cazului ursului brun (Arthur), împușcat în România de un membru al monarhiei din Liechtenstein. Ce spun românii.

IRES difuzează rezultatele acestui sondaj în trei părți.

Prima parte a sondajului a evaluat opiniile românilor cu privire la atitudinile și comportamentele privind protecția animalelor și percepțiile legate de cazul ursului brun vânat în România de către un membru al monarhiei din Liechtenstein.

Protecția animalelor este foarte importantă, la nivel declarativ, pentru români. Pe un fond de notorietatea foarte ridicată, cazul ursului vânat în România de către un membru al monarhiei din Liechtenstein este perceput de către români ca fiind un eveniment produs prin corupție și ilegalități, iar așteptările lor sunt focusate pe schimbarea legislației în domeniu, dar și pe sancționarea celor implicați. Totuși, 1 din 5 români este de părere că acest caz nu va avea nicio consecință.

Românii, preocupați de soarta animalelor

Românii sunt foarte preocupați de soarta animalelor și conștienți de lipsa în România a unei legislații care să apere drepturile acestora. Declarativ, 9 din 10 români spun că protejarea animalelor este o cauză importantă și foarte importantă pentru ei, însă sub o cincime sunt de părere că drepturile animalelor sunt, în acest moment, bine și foarte bine apărate de legislația din România.

Întrebați dacă sunt sau nu de acord cu anumite aspecte legate de modul în care sunt exploatate animalele în diferite scopuri:

• Peste o treime dintre români (36%) sunt de acord cu desființarea grădinilor zoologice ori cu interzicerea creșterii animalelor sălbatice;
• 4 din 10 români ar fi de acord cu interzicerea reproducerii intensive a animalelor (de exemplu: reproducere care are ca scop creșterea productivității prin scurtarea fazei de creștere sau prin utilizarea spațiilor reduse);
• 45% se declară în favoarea interzicerii creșterii delfinilor și focilor pentru delfinarii;
• Peste jumătate dintre români (52%) spun că nu ar fi de acord cu interzicerea creșterii animalelor sălbatice special pentru a fi vânate;
• Peste jumătate dintre cei chestionați (53%) sunt de acord cu interzicerea comerțului cu blănuri ale diferitelor animale;
• 54% se declară favorabili interzicerii oricărui experiment asupra animalelor atunci când se demonstrează că pot fi folosite metode alternative;

Cât privește interzicerea folosirii animalelor în spectacolele de circ, deși România a adoptat în 2017 legea care interzice folosirea animalelor sălbatice în spectacolele de circ, părerile sunt împărțite: 49% sunt de acord, iar 49% sunt împotriva acestei măsuri.

Vânătoarea lui Arthur: Corupție și Ilegalități

Aproape 8 din 10 români au auzit despre cazul mediatizat în ultima perioadă privind un urs din România împușcat de un membru al monarhiei din Liechtenstein, în cadrul unei partide de vânătoare care ar fi avut loc în luna martie a acestui an. Mai informați cu privire la acest caz sunt bărbații decât femeile, iar gradul de informare crește proporțional cu vârsta și cu nivelul de educație.

Aproape trei sferturi dintre respondenții care au auzit despre cazul „ursului Arthur” sunt de părere că partida de vânătoare pe parcursul căreia a fost împușcat ursul nu a fost legală, iar 16% cred că aceasta a fost legală. Tinerii și vârstnicii, dar și persoanele care locuiesc în Moldova cred  în proporții mai ridicate decât alte categorii că partida de vânătoare nu a fost legală.

De altfel, tot trei sferturi dintre respondenții care au auzit despre cazul „ursului Arthur” cred că în această situație a fost vorba despre acte de corupție. În condițiile în care în mass-media s-a vorbit despre faptul că autorizația de vânătoare nu a fost emisă pentru ursul vânat, responsabilitatea pentru această situație este împărțită, în opinia participanților la sondaj, între statul român (44%) și organizatorii partidei de vânătoare (43%). În timp ce vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și respondenții din Moldova tind să susțină, în proporții mai ridicate, responsabilitatea statului român, în timp ce intervievații între 51 și 65 de ani și persoanele cu studii îi indică mai frecvent pe organizatorii partidei de vânătoare ca fiind cei responsabili.

Întrebați cum cred că se va rezolva acest caz, 1 din 5 respondenții care au auzit de acest caz cred că nu va exista nicio consecință a acestuia, fiind de părere că nu se va întâmpla nimic; 38% sunt de părere că legislația în domeniu va fi modificată; peste un sfert (27%) cred că reprezentanții fondului de vânătoare vor fi sancționați, iar același procent cred că vânătorul va fi sancționat.

Datele au fost culese în perioada  7 - 11 mai 2021, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), volumul eșantionului fiind de 1.004 indivizi de 18 ani și peste, cu o eroare maximă tolerată de ± 3,19%.