Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a prezentat joi un bilanț al anului 2020, în urma inventarului activităților umane ale românilor. Anul, fiind unul special, influențat de impactul pandemiei asupra cetățenilor.

Iată ce a reieșit din cercetarea IRES:

„2020 – an „teribil”, „catastrofal” sau chiar „oribil”. Sunt doar câțiva dintre termenii în care este descris de către renumite publicații anul care se încheie azi, termenii fiind influențați în mod decisiv de impactul pandemiei de COVID-19 asupra lumii în care trăim.

De-a lungul acestui an, IRES a evaluat constant, prin intermediul a 15 valuri de sondaje, modul în care pandemia a influențat percepțiile, dar și comportamentele românilor. Am aflat îngrijorările și temerile lor, am găsit date despre singurătăți și incertitudini, despre neîncrederea continuă în cei de la putere, dar în același timp am văzut și speranță și optimism.

Datele pe care le prezentăm în cele ce urmează arată cum au trecut românii prin acest an din perspectiva activităților umane, cotidiane, așa cum au fost ele măsurate de IRES și în alți ani (începând cu anul 2010), astfel încât să putem vedea în ce măsură acest teribil an 2020 a schimbat viața românilor din perspectiva unor practici sociale sau a obiceiurilor zilnice. Analiza răspunsurilor obținute în acest an prin comparație cu cele din valurile anterioare ale studiilor similare arată că, dacă pentru unele aspecte și care sunt în strânsă relație cu restricții sau condiționări impuse de pandemie – călătoriile cu avionul, spre exemplu, unde am revenit la nivelul anului 2010 ori activități de socializare - au existat mutații semnificative; alte obiceiurile cotidiane au rămas, practic, neschimbate.

Inventarul activităților umane

Pandemia a afectat unele practici sociale și activități ale românilor. Cel mai serios afectate, pe fondul restricțiilor, au fost activitățile care au implicat socializarea cu ceilalți - petrecerile de aniversare, de nuntă sau botez și mersul la restaurante/baruri, dar și cele legate de mobilitate - călătoriile cu mijloacele de transport în comun. Însă activitățile umane de tipul viciilor au rămas la un nivel similar celui declarat în sondajele realizate anii precendenți.

Vacanțe și călătorii

O cincime dintre cei care au participat la cercetare spun că în 2020 au fost în străinătate. Un procent semnificativ mai scăzut de români au plecat în concediu în anul 2020, comparativ cu 2018 – 28% față de 44% în valul anterior al cercetării.

Cu trenul, în schimb, au călătorit doar aproape o cincime dintre intervievați, procent scăzut comparativ cu valurile anterioare ale cercetării. Doar unul din zece români care au răspuns chestionarului a călătorit cu avionul, procentul revenind la nivelul celui înregistrat în anul 2010.

Localitatea de domiciliu nu și-au părăsit-o cel puțin o dată în 2020 doi din zece români intervievați.

Consumul cultural

Cultura este unul dintre domeniile puternic afectate de pandemie. Doar unul din zece intervievați a fost la un spectacol în 2020, procent semnificativ scăzut comparativ cu toate celelalte valuri ale cercetării, mai mic chiar decât cel consemnat pentru anul 2010 (23%). T

La cinematograf nu au mers 94% dintre respondenți, semnificativ mai mulți comparativ cu valurile precedente ale cercetării, în special față de 2018, an în care doar 70% declarau același lucru. Puțin peste șase din zece participanți la cercetare spun că în anul curent nu au cumpărat cărți, iar procentul este similar cu cel al intervievaților din valurile anterioare ale studiului.

Patru din zece intervievați spun că nu au citit în 2020 nicio carte, similar cu situația din 2018. Muzică au ascultat, altfel decât la radio și TV aproape două treimi dintre participanți la cercetare.

Relația și comunicarea cu ceilalți

14% dintre românii intervievați au trimis anul acesta o scrisoare prin poștă, procent în scădere față de anii anteriori. E-mailuri spun că au trimis patru din zece români, procent similar cu 2018, dar mai mare decât în valurile anterioare.

Victima unui furt spun că au fost 3% dintre participanții la cercetare, procent în scădere față de valurile anterioare ale cercetării (2010, 2013 – 8%).

Unul din zece intervievați spune că a fost victima unei violențe verbale pe stradă.

Cumparaturile românilor. Ce și cum?

Statul la coadă rămâne o constantă în viața românilor. Față de acum 10 ani, în ultimii 2 ani sunt cu 50% mai mulți români care spun că au stat la o coadă, chiar dacă proporția celor care fac cumpărături online este în creștere cu aproape 10%.

Comparativ cu anul 2010, procentul celor care fac achiziții de peste 1000 lei este mai mult decât dublu pe fondul creșterii nivelului de trai.

Două treimi dintre românii intervievați au stat la cel puțin o coadă în acest an. Aproape șase din zece intervievați au cumpărat în 2020 ceva mai scump de 1000 lei, procent asemănător cu al respondenților care declarau același lucru privitor la 2018, dar mai mult decât în valurile precedente ale cercetării.

Șase din zece intervievați menționează că au cumpărat un produs de pe internet în 2020, procent mai mare decât cel al respondenților care spun același lucru cu privire la 2018. Cumpăratul de încălțăminte este la un nivel apropiat celui din anii precedenți, puțin peste trei sferturi dintre intervievați declarând că au făcut o astfel de achiziție în 2020.

O rochie sau un costum au achiziționat doar puțin peste o treime dintre intervievați, procent în scădere semnificativă față de 2018. Ciocolată sau dulciuri au cumpărat nouă din zece intervievați, similar cu anii anteriori; proporția celor care fac astfel de achiziții crește odată cu scăderea vârstei respondenților și crește odată cu creșterea nivelului de educație.

Aproape jumătate dintre cei care au participat la cercetare spun că au cumpărat o sticlă de vin în 2020, mai puțini decât în 2018.

O bere, în schimb, au cumpărat două treimi dintre respondenți.

Relațiile cu autoritățile

La primărie au fost puțin peste jumătate dintre cei intervievați, mai puțini decât în valurile anterioare ale cercetării (similar cu 2011 – 57%). Puțin mai mult de unul din zece respondenți spun că în 2020 au fost la poliție.

Similar cu anii trecuți, în 2020 14% dintre românii participanți la cercetare au primit o amendă, sancțiune sau penalizare.

Aproape două treimi dintre intervievați consideră că 2020 a fost un an mai rău decât anul precedent, în ceea ce privește politica și guvernarea și doar unul din zece cred că a fost un an mai bun. Părerile sunt mai echilibrate când e vorba de viitor: aproximativ câte o treime din respondenți cred că anul 2021 va fi unul mai bun și va fi unul mai rău din perspectiva politicii și guvernării, iar aproximativ un sfert cred că va fi la fel ca 2020.

Fișa tehnică a studiului: Volumul eșantionului: 1.085 indivizi de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național.  eroare maximă tolerată de ± 3,03%. Perioada realizării anchetei: 18 - 21 decembrie 2020. Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)