Riscul unui mare cutremur în România este major. Toată lumea știe că va veni, dar nimeni nu știe când și, mai ales, unde va lovi. Pentru că nu numai zona seismică Vrancea este luată în calcul. O cercetare realizată de o echipă de 18 experți români vine cu rezultate neașteptate.

Studiul relevă faptul că Dobrogea ar fi fost martora unor cutremure locale semnificative în urmă cu aproximativ 200-300 de ani, care au provocat schimbări majore ale reliefului din zonă.

Sedimente marine

În timpul lucrărilor de reabilitare de la Stadionului Municipal Mangalia, echipa a descoperit sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană. Cercetătorii au concluzionat că în regiunea a experimentat mișcări tectonice verticale în trecut.

În primă fază, specialiștii au crezut că acumulărea de sedimente a fost provocată de un uriaș tzunami.

Dar ipoteza nu a fost foarte plauzibilă, pentru că este greu de crezut că Marea Neagră poate provoca un astfel de val uriaș.

Cutremure între anii 1670 și 1878

Varianta mișcărilor tectonice, adică a unor cutremure, este singura care a rămas în picioare. Acestea ar fi avut loc între anii 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon și analizei materialelor arheologice descoperite, precum oase de animale, cochilii de midii și fragmente de ceramică. Ipoteza ar explica și forma reliefului din Dobrogea.

Dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul cercetărilor, explică modul în care sedimentele au ajuns la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării.

"Zona cercetată a coborât sub nivelul mării, probabil din cauza unei mișcări tectonice, iar această scufundare a fost umplută cu nămoluri și nisipuri. Locuitorii vechiului sat Mangalia au depozitat în această zonă diverse resturi, cum ar fi oase de animale, cochilii de midii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă. Nu știm dacă aceste mișcări de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că ele au avut loc între 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a declarat dr. Drăgușin.

Pericol pentru așezările de coastă

Aceste descoperiri ridică mult esemne de întrebare cu privire la viabilitatea proiectelor majore de infrastructură din zonă, inclusiv centrala nucleară de la Cernavodă, în caz de cutremur.

Nu în ultimul rând, rezultatele studiului ne vor ajuta să înțelegem mai bine modul în care schimbările de nivel ale Mării Negre au influențat dezvoltarea cetăților grecești antice și adaptarea populației locale la noile condiții geologice.

“Am descoperit sedimente marine pe coasta Mării Negre, în estul României, la o altitudine de 10 m și dezvăluie că un bloc tectonic a coborât rapid la 4 m sub nivelul mării, a permis depunerea de sedimente, iar apoi a fost ridicat brusc cu 10 m la un moment în timpul ultimilor 200-300 de ani. Acest tip de deplasare trebuie să fie luată în considerare atunci când se calculează nivelurile trecute ale mării, în timp ce caracterul lor recent și puternic ar trebui văzut ca periculos pentru așezările de coastă", se arată în studiu.