Practic, aceştia ar fi consumat constant cocaină şi metamfetamine sub forma unor vitamine care le erau administrate pentru a nu mai simţi teamă, îndeosebi faţă de soldaţii britanici, potrivit The Sun.

Totodată, este cunoscut faptul că Hitler era el însuşi un consumator al unor derivaţi ai cocainei şi metamfetaminelor, substanţe administrate de cunoscutul medic Morell.

Theodor Morell este cunoscut datorită faptului că a fost medicul personal al lui Adolf Hitler. Doctorul Morell i-a administrat lui Adolf Hitler medicamente pentru gastrită şi amfetamină în decursul unei perioade îndelungate. 

Generalii Fuhrerului au fost cei care au propus ideea ca soldaţii germane să folosească droguri, sperându-se ca astfel, aceştia să fie mult mai abili în luptele repurtate contra forţelor armate ale anglo-americanilor.

Trupele germane au folosit aceste substanţe cu precădere spre finalul războiului, din a2a parte a anului 1944, când situaţia militară se întrăutăţilse odată cu debarcarea trupelor aliate în Normandia.

Aceste mărturisiri despre consumul de droguri al soldaţilor Werhmachtului au fost făcute de scriitorul german Normen Ohler în noua sa carte “Blitzed: Drugs in the Third Reich” (n.r. Drogurile în cel de-al Treilea Reich).

Criticii sunt de părere că această lucrare conţine “o bucată convingătoare care aduce o nouă perspectivă şi dovezi despre rolul şi utilizarea drogurilor în Germania nazistă, aspect pe care alţi cercetători nu le-au sesizat.

În cartea sa, Ohler face două afirmații majore: mașina de luptă nazistă a fost alimentată de consumul de metamfetamină și că propria creștere a consumului de droguri a lui Hitler l-a împiedicat să ia decizii care ar fi putut sfârși războiul mai devreme.

Astfel, metamfetamina era un „ajutor pentru concentrare”, comercializat sub numele de Pervitin, şi era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front.