Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Nostalgia comunismului care lovește din nou România arată ruptura din ”elite” și popor, afirmă sociologul Vladimir Ionas, pe pagina sa de socializare. O descriere succintă a vieții din regimul Ceaușescu este realizată și de influencerul Marcela Feraru, tot în rețeaua social-media. Aproape două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun, potrivit unui sondaj INSCOP.
Marcela Feraru, mesaj pentru nostalgicii Ceaușescu
Într-o descriere succintă a perioadei pe care a trăit-o în regimul comunist, Marcela Feraru le reamintește nostalgicilor ceușiști realitățile acelor vremuri.
”În iarna lui 89, prin noiembrie, mi-a înghețat apa din găleata în casă. Din găleata, deși stăteam la bloc pentru ca apa nu aveai decât o oră pe zi, așa ca umpleai cada și gălețile”, își amintește ea.
Influencerul povestește despre privarea de la utilități publice a populației, ca politică de stat. ”Când venea apa caldă de obicei se lua curentul, ca se făceau economii și la una și la alta. Făceai duș la lumânare”.
Despre accesul la informații, dar mai ales hrana de zi cu zi, Marcela Feraru notează: ” La alimentară nu găseai decât gheare de pui. “Petreusi”. Iubitul conducator hotărâse ca e suficient o juma de kil de carne pe lună pentru fiecare cetățean”. De asemenea, la televizor aveai acces doar două ore. ”Două telejurnale și la mijloc ode preaiubitului conducător. Filme nu se mai dădeau decât sâmbătă și duminică, și numai din lagărul socialist. O feerie!”
Vladimir Ionaș: Nostalgia ceaușistă, o ruptură între ”elite” și popor
Sociologul Vladimir Ionaș susține că nostalgia românilor pentru regimul Ceaușescu reprezintă, de fapt, eșecul elitei românești.
Sursa foto: Youtube/ Vladimir Ionaș, sociolog
”Din nou se poate observa ruptura între "elite" și popor. Surprinderea multora legată de aprecierea unui procent uriaș al populației față de Ceaușescu nu ne arată decât de unde vine simpatia aceasta. Pentru că printre cei surprinși sunt și cei mai mulți dintre comunicatorii din spațiul public, influencerii, așa numită elită a acestei țări”, spune sociologul.
El mai adaugă că situația este creată de ruptura dintre elite și popor. ”Când această parte a societății (minoritară) este ruptă de marea majoritate a populației, ajungem aici”.
Călin Georgescu a crescut pe fondul nostalgiei comuniste
Eșecul clasei politice de a impune o viziune socială și economică modernă României a contribuit din plin la menținerea nostalgiilor comuniste, mai notează sociologul. Acest fapt a dus la apariția ”de nicăieri” a unor lideri politici, precum Călin Georgescu.
”Faptul că Georgescu a reușit să apară de nicăieri și să se bucure de atâta simpatie având un discurs atât de simplu nu e neapărat rezultatul influenței externe. Campania externă nu a făcut decât să se folosească de anumite sentimente pe care le-a identificat în societatea noastră”.
La fel de suprinți vom fi și la umrătoarele alegeri, anticipează sociologul Vladimir Ionaș.
Vladimir Ionaș, analiză a realității politice din România
Sociologul remarcă faptul că este o premieră când România pornește la drum ”cu o administrație care are indicele de favorabilitate negativ”.
”Este pentru primată când (...) avem un PM care și-a pierdut aproape jumătate din susținere în prima lună de mandat. Când în opoziție este un singur partid considerat extremist. Și mai ales când nivelul speranței față de capacitatea clasei politice de a gestiona lucrurile este sub 20%”, arată Ionaș.
El mai notează, ca notă de subsol: ”blocarea investițiilor și părăsirea șantierelor în stadiul în care sunt în rural și urbanul mic va duce opoziția la scoruri pe care nu ni le imaginăm. Investițiile, alături de educație și sănătate reprezintă capitolul după care judecă oamenii guvernarea în momentul acesta”.
