SNPP cere verificări la vârful ANP după evadarea deținutului turc condamnat pentru omor calificat

Sindicatul Național Poliția Penitenciară a reacționat public după cazul deținutului de origine turcă care nu s-a mai întors în penitenciar la finalul unei permisii de ieșire, afirmând că verificările anunțate de autorități ar trebui să vizeze „în special” Administrația Națională a Penitenciarelor, nu doar unitatea de detenție din care acesta a plecat.

Potrivit sindicatului, permisia în urma căreia s-a produs evadarea ar fi fost aprobată de directorul general al ANP, în ciuda avizelor negative formulate de structurile de specialitate din subordine, cu o singură excepție.

Reprezentanții SNPP susțin că situația scoate la iveală un mod de decizie care ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor interne și a recomandărilor profesionale în materia acordării recompenselor pentru deținuți condamnați pentru fapte extrem de grave.

Istoricul permisiilor acordate deținutului începând din 2023

Potrivit poziției publice a sindicatului, deținutul Abdullah Atas ar fi beneficiat, începând cu anul 2023, de un număr semnificativ de permisiuni de ieșire din penitenciar, fiecare având durata de o zi. Acestea ar fi fost aprobate la nivelul Penitenciarul București-Rahova, de o comisie formată din conducerea unității și din responsabilii pe siguranța deținerii și reintegrare socială.

SNPP subliniază că, la începutul anului 2025, aceeași comisie a transmis către ANP o propunere pentru o permisie de două zile. Aceasta a fost respinsă de fosta conducere a administrației penitenciare, pe motiv că deținutul nu îndeplinea condițiile necesare. Ulterior, comisia din penitenciar ar fi continuat să acorde permisiuni de câte o zi până în luna august 2025, când o nouă solicitare pentru o permisie de două zile a fost transmisă către conducerea centrală.

Schimbarea conducerii ANP și aprobarea permisiilor extinse

Sindicatul afirmă că situația s-ar fi schimbat după instalarea noii conduceri a ANP, când la vârful instituției a ajuns chiar fostul director al Penitenciarului București-Rahova. Din acel moment, propunerile pentru permisiuni mai lungi ar fi fost aprobate.

Conform datelor prezentate de SNPP, deținutul ar fi beneficiat de trei permisiuni de câte două zile și de încă una de trei zile. Ultima dintre acestea este cea în timpul căreia bărbatul nu s-a mai întors în unitatea de detenție, fiind considerat evadat. Sindicatul mai susține că exista în analiză și o propunere pentru o permisie de patru zile, care ar fi fost, în opinia lor, aprobată fără dificultăți, dar care nu a mai fost necesară.

Critici privind rolul Direcției de prevenire a criminalității și terorismului

În poziția publică a sindicatului sunt formulate critici directe la adresa Direcției de prevenire a criminalității și terorismului din cadrul ANP. Reprezentanții SNPP susțin că această structură ar fi avizat favorabil permisiile, deși alte compartimente de specialitate ar fi transmis opinii negative.

Sindicatul apreciază că, în loc să se concentreze pe avizarea repetată a ieșirilor din penitenciar, structurile responsabile ar fi trebuit să colecteze informații care să permită prevenirea unei evadări descrise drept „evident bine pusă la punct”, mai ales în contextul în care deținutul se afla de mulți ani în aceeași unitate.

Lipsa diversificării recompenselor și regimul de detenție

SNPP atrage atenția și asupra faptului că, din anul 2023, deținutului nu i-ar fi fost acordate alte tipuri de recompense în afara permisiilor de ieșire, deși instrucțiunile interne ale ANP recomandă diversificarea acestora. Sindicatul consideră că această practică a creat un precedent riscant și a crescut expunerea la situații necontrolabile.

De asemenea, sindicaliștii susțin că bărbatul nu a desfășurat activități de muncă în exteriorul penitenciarului, fiind implicat doar în activități de curățenie în interior. În plus, deși fusese selectat pentru regimul semideschis în anul 2024, la executarea a mai puțin de jumătate din pedeapsă, acesta nu a fost transferat într-o unitate de profil, fiind menținut la Rahova, penitenciar destinat în principal regimului închis și arestaților preventiv.

Solicitarea SNPP privind direcția verificărilor

În contextul declarațiilor ministrului Justiției privind declanșarea unor verificări la nivelul Penitenciarului Rahova, SNPP susține că ancheta ar trebui orientată cu prioritate către Administrația Națională a Penitenciarelor. Sindicatul afirmă că directorul general al ANP are competența legală de a aproba permisiile mai mari de două zile și că aceste decizii ar fi fost luate ignorând avizele negative ale structurilor coordonate.

Potrivit SNPP, modul de luare a deciziilor ridică semne de întrebare legate de criteriile aplicate și de influența unor cercuri interne asupra procesului de aprobare a permisiilor.

Poziția Ministerului Justiției privind cazul evadării

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că deținutul a mai beneficiat anterior de 24 de permisiuni de ieșire din penitenciar fără incidente. Potrivit ministrului, trecerea etapizată către un regim de detenție mai permisiv a fost făcută în urma evaluărilor realizate de specialiști, pe baza comportamentului deținutului, în pofida gravității faptelor pentru care a fost condamnat.

Radu Marinescu a avertizat că vor fi dispuse măsuri ferme în cazul în care verificările vor evidenția nereguli sau încălcări ale procedurilor legale.

Datele oficiale privind deținutul și fapta comisă

Abdullah Atas, om de afaceri de origine turcă, se afla încarcerat în Penitenciarul București-Rahova din anul 2015. Acesta era condamnat definitiv la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat și își executa pedeapsa în regim semideschis. Bărbatul nu a revenit în penitenciar după permisia acordată în perioada 23–26 ianuarie și a fost dat în urmărire națională, fiind căutat inclusiv la locuința sa din Voluntari.

Fapta pentru care a fost condamnat a avut loc în august 2015, când a ucis un polițist de la Brigada Rutieră care îi făcuse semn să oprească. Conform datelor din dosar, victima a fost lovită intenționat cu autoturismul și purtată pe capotă pe o distanță de câteva sute de metri. Analizele au indicat că șoferul se afla sub influența alcoolului, cu o alcoolemie de aproape 2 la mie.