Elevii de la clasele a VII-a și a VIII-a vor susține Simularea pentru Evaluarea Națională la Limba română și la Matematică. Materia care trebuie parcursă a fost stabilită încă din 2014 de către Ministerul Educației. În premieră, anul acesta susțin Simularea EN și elevii de la clasa a VII-a. Ministerul Educației a publicat materia pe care elevii trebuie să o pregătească pentru ambele discipline.

Materia pe care elevii trebuie să o pregătească la Matematică pentru simularea de la clasa a VII-a, potrivit Ministerului Educației, este următoarea:

Ministerul transmite o notă în cazul testului de la Matematică, de la clasa a VII-a:

„În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2019-2020, variantele de subiecte pentru SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VII-A ÎN ANUL ȘCOLAR 2018 – 2019 la MATEMATICĂ vor conține, în proporție de minimum 30%, itemi obiectivi cu scopul de a se realiza evaluarea astfel încât să nu fie posibilă alocarea unui punctaj diferit de către evaluatori distincți.”, arată documentul oficial.

Materia de clasa a V-a ce trebuie pregătită:

Materia de Algebră de clasa a VI-a:

Pentru Geometrie de clasa a VI-a, materia din care se va susține Simularea și Evaluarea Națională este următoarea:

1. Recunoaşterea şi descrierea unor figuri geometrice plane în configuraţii date
2. Stabilirea coliniarităţii unor puncte şi verificarea faptului că două unghiuri sunt adiacente, complementare sau suplementare
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte şi unghiuri pentru calcularea unor lungimi de segmente şi a măsurilor unor unghiuri
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a noţiunilor legate de drepte şi unghiuri
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi de segmente şi de măsuri de unghiuri
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice în corelaţie cu determinarea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri de unghiuri

 

Dreapta

 

• Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment (descriere, reprezentare, notaţii)
• Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; “prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una” (introducerea noţiunilor de: axiomă, teoremă directă, ipoteză, concluzie, demonstraţie, teoremă reciprocă)
• Poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
• Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment
• Segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct; construcţia unui segment congruent cu un segment dat

 

Unghiuri

 

• Definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; unghi nul, unghi cu laturile în prelungire
• Măsurarea unghiurilor cu raportorul; unghiuri congruente; unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz
• Calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale. Unghiuri suplementare, unghiuri complementare
• Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
• Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor

1. Identificarea triunghiurilor în configuraţii geometrice date 2. Stabilirea congruenţei triunghiurilor oarecare 3. Clasificarea triunghiurilor după anumite criterii date sau alese 4. Exprimarea proprietăţilor figurilor geometrice în limbaj matematic 5. Interpretarea cazurilor de congruenţă a triunghiurilor în corelatie cu cazurile de construcţie a triunghiurilor 6. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente în  rezolvarea unor probleme matematice sau practice

 

Congruenţa triunghiurilor

 

• Triunghi: definiţie, elemente; clasificarea triunghiurilor; perimetrul triunghiului
• Construcţia triunghiurilor: cazurile LUL, ULU, LLL. Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL
• Metoda triunghiurilor congruente

1. Recunoaşterea şi descrierea unor elemente de geometrie plană în configuraţii geometrice date
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă, echer, raportor, compas) pentru a desena figuri geometrice plane descrise în contexte matematice date
3. Determinarea şi aplicarea criteriilor de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice
4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan (paralelism, perpendicularitate) prin definiţii, notaţii, desen
5. Intrepretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi cu distanţa dintre două puncte
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj geometric, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului

 

Perpendicularitate

 

• Drepte perpendiculare (definiţie, notaţie, construcţie cu echerul); oblice; distanţa de la un punct la o dreaptă. Înălţimea în triunghi (definiţie, desen). Concurenţa înălţimilor într-un triunghi (fără demonstraţie)
• Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice: IC, IU, CC, CU
• Aria triunghiului (intuitiv pe reţele de pătrate)
• Mediatoarea unui segment; proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment; construcţia mediatoarei unui segment cu rigla şi compasul; concurenţa mediatoarelor laturilor unui triunghi; simetria faţă de o dreaptă
• Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi; construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla şi compasul; concurenţa bisectoarelor unghiurilor unui triunghi

 

Paralelism

 

• Drepte paralele (definiţie, notaţie); construirea dreptelor paralele (prin translaţie); axioma paralelelor
• Criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă)

1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi ale triunghiurilor în configuraţii geometrice date
2. Calcularea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri de unghiuri utilizând metode adecvate
3. Utilizarea unor concepte matematice în triunghiul isoscel, în triunghiul echilateral sau în triunghiul dreptunghic
4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale triunghiurilor şi ale liniilor importante în triunghi prin definiţii, notaţii şi desen
5. Deducerea unor proprietăţi ale triunghiurilor folosind noţiunile studiate
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în probleme legate de proprietăţi ale triunghiurilor

 

Proprietăţi ale triunghiurilor

 

• Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior
• Mediana în triunghi; concurenţa medianelor unui triunghi (fără demonstraţie)
• Proprietăţi ale triunghiului isoscel (unghiuri, linii importante, simetrie)
• Proprietăţi ale triunghiului echilateral (unghiuri, linii importante, simetrie)
• Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)

Materia de Algebră pentru clasa a VII-a:

Materia pentru Geometria de clasa a VII-a pe care elevii trebuie să o pregătească pentru Simularea de la Evaluarea Națională din 12 martie este următoarea:

Patrulatere

 

• Patrulater convex (definiţie, desen)
• Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
• Paralelogram; proprietăţi
• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi pătrat; proprietăţi
• Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi
• Arii (triunghiuri, patrulatere)

 

Asemănarea triunghiurilor

 

• Segmente proporţionale
• Teorema paralelelor echidistante. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales (fără demonstrație). Teorema reciprocă a teoremei lui Thales
• Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi
• Linia mijlocie în trapez; proprietăţi
• Triunghiuri asemenea
• Criterii de asemănare a triunghiurilor
• Teorema fundamentală a asemănării

Materia din clasa a VIII-a pe care elevii trebuie să o pregătească la Matematică pentru Simularea Evaluării Naționale de pe 12 martie 2019, este cea stabilită încă din 2014 și publicată în 2015. Materia din clasa a V-a este identica cu cea de mai sus, materia din clasa a VI-a la fel, iar materia din clasa a VII-a este aceasta: