România, în fața unui verdict dur după PISA 2025. Ce spune ministrul Educației despre elevi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a reacționat vineri la rezultatele obținute de România la testele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie. Datele arată că aproximativ jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, Citire și Științe, iar ministrul spune că una dintre principalele probleme ale sistemului este nivelul insuficient al cunoștințelor acumulate până la finalul gimnaziului.

Rezultatele PISA 2025 plasează România sub media statelor OCDE la cele trei domenii evaluate

Cea mai mare pondere a elevilor aflați sub nivelul 2 este înregistrată la Matematică, unde 52% dintre adolescenții testați nu au ajuns la pragul considerat nivel minim de competență.

Mihai Dimian a comentat rezultatele într-o postare publicată pe Facebook și a spus că situația trebuie prezentată fără a evita concluziile nefavorabile.

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. (…) Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului”, a spus Mihai Dimian în mesajul publicat pe Facebook.

Ministrul interimar al Educației a făcut diferența între Evaluarea Națională și PISA, explicând că cele două testări urmăresc obiective diferite. În timp ce examenul național verifică raportarea elevilor la programa școlară, PISA măsoară capacitatea acestora de a folosi ceea ce au învățat în situații concrete.

Aproximativ jumătate dintre elevi nu ating standardele minime

Mihai Dimian consideră că apropierea dintre rezultatele diferitelor evaluări indică o problemă mai amplă a sistemului de educație: un număr mare de elevi ajung la finalul gimnaziului fără cunoștințele și competențele stabilite drept standard minimal.

Potrivit ministrului interimar, dificultatea nu este legată exclusiv de folosirea cunoștințelor în situații din viața reală, ci și de nivelul acumulărilor realizate de elevi pe parcursul anilor de școală.

„Apropierea acestor rezultate ne arată că provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Ca să aplici, mai întâi trebuie să știi și trebuie să înțelegi. Dincolo de capacitatea elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”, a afirmat ministrul interimar al Educației.

Cum a evoluat România între PISA 2022 și PISA 2025

Ministrul interimar al Educației a analizat și evoluția rezultatelor României între ultimele două ediții ale testării și a comparat-o cu tendința înregistrată la nivelul statelor membre OCDE.

Potrivit datelor prezentate de Mihai Dimian, media OCDE la Matematică a scăzut cu nouă puncte, aceeași diminuare fiind înregistrată și de România.

La Științe, atât media statelor OCDE, cât și cea a României au coborât cu trei puncte. Diferența este ceva mai mare la Citire, unde media OCDE a scăzut cu 14 puncte, iar cea a României cu 16 puncte.

„Media țărilor membre OECD la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media țărilor membre OECD la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media țărilor membre OECD la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. (Dacă vom compara PISA 2018 cu PISA 2025, observăm că scăderea scorurilor țărilor membre OECD este dublă prin comparație cu scăderea scorurilor României.)”, a mai explicat Dimian.

Examen. Sursa foto: Pixabay.com

Ministrul Educației vorbește despre efectele pandemiei și ale tehnologiei

Testele PISA 2025 au fost realizate în perioada martie-mai 2025 și evaluează elevi ale căror parcursuri școlare au traversat inclusiv perioadapandemiei de COVID-19. Mihai Dimian a arătat că rezultatele reflectă acumulările din perioada 2016-2025, în mijlocul căreia elevii au trecut printr-un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online.

Ministrul interimar a adus în discuție și schimbările produse de utilizarea inteligenței artificiale, a rețelelor sociale și de timpul petrecut în fața ecranelor, pe care le-a legat de modul în care elevii învață și își mențin atenția.

„Dar pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă și despre efectele unui „virus cognitiv”, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele”, a mai adăugat Dimian.

În finalul mesajului său, ministrul interimar al Educației a afirmat că rezultatele indică un decalaj care trebuie recuperat, dar că există soluții pentru îmbunătățirea situației.

„Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”, a conchis acesta.

Ce arată rezultatele PISA 2025 pentru România

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat rezultatele PISA 2025 pe 8 septembrie. Pentru România, datele indică faptul că 52% dintre elevii de 15 ani testați nu ating nivelul 2 la Matematică.

Nivelul 2 presupune, printre altele, ca un elev să poată identifica modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic, să compare variante și să rezolve operațiuni precum transformarea unor prețuri într-o altă monedă.

La Citire, 52% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2, față de o medie OCDE de 69%. În consecință, 48% dintre adolescenții testați în România se află sub nivelul minim de competență. Pentru atingerea nivelului 2 la Citire, un elev trebuie să poată identifica ideea principală a unui text de dimensiune moderată, să găsească informații folosind criterii explicite și să analizeze scopul sau forma unui text atunci când i se cere acest lucru.

La Științe, 54% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2, în timp ce media statelor OCDE este de 74%. Astfel, 46% dintre elevii testați în România se află sub pragul minim. La acest nivel, elevul trebuie să poată identifica explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și să utilizeze informațiile disponibile pentru a stabili, în situații simple, dacă o concluzie este susținută de date.