Rezultate PISA 2025. Verdict dur pentru sistemul de educație din România. Aproape 4 din 10 elevi nu ating nivelul minim la matematică, citire și științe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Rezultatele PISA 2025 aduc vești proaste pentru sistemul public de educație din România. Elevii români au obținut scoruri mai mici decât la ediția precedentă la matematică, citire și științe, iar România rămâne în partea de jos a clasamentului european. Cea mai mare scădere este înregistrată la citire, unde scorul a coborât cu 16 puncte față de PISA 2022.

Sistemul public de educație din România, eșecuri pe linie

Potrivit datelor publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România a obținut 425 de puncte la științe, cu trei puncte mai puțin decât în 2022. La matematică, scorul este de 419 puncte, în scădere cu nouă puncte, în timp ce la citire elevii români au obținut 413 puncte, cu 16 puncte sub rezultatul anterior.

PISA 2025 a avut ca domeniu principal științele, iar matematica și citirea au fost domenii secundare. Evaluarea a urmărit nu doar ceea ce știu elevii, ci și capacitatea lor de a utiliza cunoștințele pentru rezolvarea unor probleme și situații din viața reală. La nivel internațional, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat la testare.

În România, testarea a fost realizată pe un eșantion de 7.725 de elevi din 322 de școli, care reprezintă aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. Potrivit OCDE, datele României au respectat standardele de calitate necesare pentru raportarea rezultatelor.

România, mult sub media OCDE la testele PISA

Diferențele față de media OCDE rămân importante. Doar 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 la științe, față de 74% în medie în țările OCDE. La matematică, proporția este de 48%, comparativ cu 65% în OCDE, iar la citire ajunge la 52%, față de 69% la nivelul organizației.

Nivelul 2 este considerat pragul de bază al competenței PISA. La științe, de exemplu, elevii care ating acest nivel pot identifica explicații corecte pentru fenomene științifice familiare și pot folosi datele furnizate pentru a evalua, în situații simple, dacă o concluzie este validă.

La matematică, elevii aflați cel puțin la nivelul 2 pot interpreta și reprezenta matematic situații simple fără instrucțiuni directe. La citire, ei pot identifica ideea principală a unui text de lungime moderată și pot găsi informații pe baza unor criterii explicite.

Elevi. Sursa foto: AI

Aproape 4 din 10 elevi, sub nivelul minim la toate cele trei domenii

Una dintre cele mai îngrijorătoare cifre ale ediției PISA 2025 este ponderea elevilor care nu ating nivelul 2 în niciunul dintre cele trei domenii principale. În România, 38,5% dintre elevi se află sub nivelul 2 la matematică, citire și științe, în timp ce media OCDE este de 19,7%.

Proporția este, astfel, aproape dublă față de media organizației. În 2022, ponderea elevilor români aflați sub nivelul 2 în toate cele trei domenii era de aproximativ 33,2%, ceea ce înseamnă o deteriorare de 5,4 puncte procentuale în trei ani.

Și procentul elevilor cu performanțe de vârf este redus. Doar 4,8% dintre elevii români se află la nivelurile 5 sau 6 în cel puțin unul dintre domeniile principale, față de 11,9% la nivelul OCDE.

La științe, doar 2% dintre elevii români ating nivelurile 5 sau 6, față de 7% în OCDE. La matematică, procentul este de 4%, față de 8% media OCDE, iar la citire doar 1% dintre elevi ajung la nivelul 5 sau mai sus, comparativ cu 6% în OCDE.

România, pe ultimele locuri în clasamentul internațional PISA 2025

În clasamentul celor 91 de țări și economii participante, România ocupă locul 55 la științe, locul 53 la citire și locul 48 la matematică. La noua evaluare privind rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, România se află pe locul 51, cu 442 de puncte.

La nivelul Uniunii Europene, România rămâne în partea inferioară a clasamentului, fiind depășită de numeroase sisteme de educație europene. Potrivit datelor publicate după lansarea rezultatelor, doar Bulgaria și Cipru au avut rezultate mai slabe în rândul statelor UE.

În partea de sus a clasamentelor se regăsesc, din nou, sistemele de educație din Asia de Est. La științe, matematică și citire, primele poziții sunt ocupate de China, reprezentată în PISA de Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang, Singapore și alte sisteme asiatice cu performanțe ridicate. Estonia se menține printre cele mai performante sisteme europene.

Problema nu este doar rezultatul mediu

Raportul OECD evidențiază și o legătură puternică între rezultatele școlare și situația socio-economică a elevilor. În România, elevii din sfertul superior al clasamentului socio-economic i-au depășit pe cei din sfertul inferior cu 122 de puncte la științe. Diferența medie dintre cele două grupuri în țările OCDE este de 85 de puncte.

Statutul socio-economic explică aproximativ 22% din variația performanțelor la științe în România, față de 12% în medie în țările OCDE. În plus, OCDE arată că între 2015 și 2025 diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați din punct de vedere socio-economic s-a mărit în România.

Datele privind atitudinea elevilor față de școală oferă însă și câteva elemente mai puțin negative. 77% dintre elevii români spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, peste media OCDE de 73%, iar 63% afirmă că depun efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă.

În același timp, 22% dintre elevii români sunt de acord că școala a fost o pierdere de timp, procent în scădere față de 2022. OCDE arată că elevii care apreciază mai mult școala și consideră că aceasta este utilă tind să obțină rezultate mai bune la științe.

Absenteismul și întârzierile, alte semnale de alarmă

Un alt indicator problematic este prezența la școală. În 2025, aproximativ 33% dintre elevii români au declarat că au lipsit cel puțin o zi de la școală în cele două săptămâni anterioare testării, față de 22% media OCDE.

De asemenea, 39% au spus că au lipsit cel puțin de la o oră, față de 24% la nivelul OCDE, iar 65% au declarat că au ajuns cu întârziere la școală, comparativ cu 50% în țările OCDE.

Rezultatele PISA 2025 conturează astfel un tablou dificil pentru educația românească: performanțe sub media internațională, o proporție ridicată de elevi care nu ating competențele de bază și o pondere redusă a celor cu rezultate de vârf. România are, în același timp, diferențe socio-economice importante și probleme legate de absenteism și participarea școlară.

Pentru OECD, rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare generală a performanțelor în multe sisteme de educație. La nivelul organizației, media a coborât la cele mai reduse niveluri observate vreodată în matematică, citire și științe, iar citirea a înregistrat una dintre cele mai puternice scăderi.

Pentru România, însă, datele arată că problema nu poate fi pusă exclusiv pe seama tendinței internaționale. Scăderea rezultatelor și creșterea ponderii elevilor aflați sub nivelul minim indică dificultăți persistente ale sistemului educațional, care rămâne în urma majorității statelor europene la competențele evaluate prin PISA.