Focar de hepatită A într-o școală Iași. Cum se transmite virusul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Patru elevi de la Școala Gimnazială Zmeu, din comuna Lungani, județul Iași, au fost identificați cu hepatita A. Medicul Tudor Ciuhodaru a prezentat sâmbătă principalele căi de transmitere ale virusului și atrage atenția că perioada de incubație poate ajunge până la șase săptămâni.

Hepatita A poate fi transmisă prin apă și alimente contaminate

Tudor Ciuhodaru afirmă că hepatita A este o boală contagioasă, iar infectarea se poate produce atât prin contact direct, cât și prin consumul de apă sau alimente contaminate.

„Hepatita A se transmite prin contactul unei persoane neinfectate cu una infectată (boala mâiilor murdare) sau atunci când o persoană neinfectată consumă apa sau alimente contaminate cu virusul hepatitic A. Mai rar se poate transmite prin sânge. Muștele, gândacii și șobolanii pot transmite boala”, afirmă medicul, sâmbătă, pe Facebook.

Medicul spune că boala poate afecta orice persoană, însă cele mai multe cazuri apar la copii și adolescenți.

„Receptivitatea este generală. Cele mai multe cazuri sunt la grupa de vârstă 1-14 ani şi la sexul masculin. Copiii și imunodeficienții prezintă risc crescut de a contacta boala iar formele severe se întâlnesc tot mai frecvent la peste 40 de ani”, spune Tudor Ciuhodaru.

Potrivit acestuia, epidemiile sunt mai frecvente în sezonul rece. „Epidemiile apar mai ales în sezonul de toamnă-iarnă şi cu o periodicitate la 5-6 ani”, precizează acesta.

Perioada de incubație poate ajunge la 42 de zile

Unul dintre aspectele semnalate de medic este intervalul mare dintre momentul infectării și apariția primelor simptome.

„O persoană neinfectată care intră în contact cu una infectată poate resimţi primele simptome după cel puţin două săptămâni sau chiar şase săptămâni. Incubaţia durează între 14 şi 42 de zile, fiind în medie 21-35 de zile; se caracterizează prin prezenţa virusului în scaun şi prin contagiozitate crescută în a doua jumătate a perioadei”, explică medicul.

În ceea ce privește tabloul clinic, Tudor Ciuhodaru spune că hepatita A poate provoca mai multe manifestări generale și digestive.

„Manifestările clinice ale hepatitei virale A sunt asemănătoare cu cele din hepatitele acute determinate de alte virusuri. Perioada prodromală (preicterică) durează 1-10 zile (în medie 3-7 zile) şi este dominată de manifestări generale de tip infecţios şi tulburări digestive care se amendează odată cu instalarea icterului. Deşi, simptomatologia perioadei prodromale este polimorfă cea mai frecventă formă de debut este cea de tip digestiv dispeptic: inapetenţa (uneori până la anorexie), greţuri, vărsături, epigastralgii, jenă sau tensiune dureroasă în hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (dezgust de a fuma)”, afirmă Tudor Ciuhodaru.

Doctor. Sursă foto: Pixabay

Igiena mâinilor, una dintre principalele măsuri de prevenție

Pentru limitarea transmiterii, medicul pune accent pe regulile elementare de igienă și pe folosirea unei surse sigure de apă în zonele cu risc.

„Virusul poate rezista luni de zile în apa contaminată. Este distrus în 5 minute prin fierbere. Spălatul corect pe mâini este cea mai sigură metodă de prevenție. Consumul de apă îmbuteliată este necesar în zonele cu risc crescut. Sunt asociate distrugerea vectorilor: dezinfecția, dezinsecția și deratizarea. Vaccinarea poate fi utilă. Este obligatorie internarea și izolarea celor infectați”, transmite acesta.

Ciuhodaru afirmă că boala are, în general, o evoluție autolimitată, iar imunitatea dobândită poate persista în timp.

„Evoluția este autolimitată iar imunitatea este durabilă (peste 80% din persoanele peste 60 de ani au anticorpi antivirus A)”, spune medicul.

Medicul susține că prevenția ar trebui să includă și educația pentru sănătate în școli.

„Era suficient ca toți să știe câteva reguli elementare de igienă valabile pentru toate bolile mâinilor murdare. Un nou motiv pentru adoptarea de urgență a legii Ciuhodaru privind predarea educaţiei pentru sănătate”, afirmă acesta.

„România este pe ultimul loc în Uniunea Europeana în ceea ce privește sumele alocate sănătății”

Tudor Ciuhodaru critică, totodată, nivelul finanțării acordate sistemului medical.

„România este pe ultimul loc în Uniunea Europeana în ceea ce privește sumele alocate sănătății (858 de euro/locuitor) ceea ce reprezintă mai puțin de 25% față de media europeană (3600 de euro/locuitor)”, susține medicul.

Acesta cere creșterea finanțării pentru sănătate și acordarea unei atenții mai mari medicinei școlare.

„Până când nu vom aloca măcar 6% din PIB sănătățiii, până când nu vom face ce trebuie pentru medicina școlară si nu vom introduce obligativitatea predării educației pentru sănătate în toate școlile din România, nu cred ca mai miră pe cineva că apar noi și noi focare. Bine că am dat miliarde pe vaccinuri expirate dar nu avem medici și spitale”, afirmă Ciuhodaru.