Simptomul care amenință sănătatea și locurile de muncă ale angajaților din România. Problema e tot mai mare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tot mai mulți angajați din România acuză în ultima perioadă problema burnout-ului. Problema s-a amplificat, iar specialiștii cer măsuri urgente, pentru a reduce consecințele nefaste, conform Agerpres.

Mulți angajați din România sunt afectați de burnout

Cristian Grigore, psiholog la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, a explicat că burnout-ul este boala tăcută care afectează generaţia modernă de angajaţi. Și asta pentru că epuizarea provocată de stresul profesional nu mai înseamnă doar oboseală, ci duce la pierderea sensului şi a motivaţiei. El afirmă că de la burnout la depresie rămâne un drum foarte scurt.

„În ultimii ani, burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală asociată climatului profesional. Vorbim despre o epuizare generată de stresul de la locul de muncă, de presiunea continuă a sarcinilor de serviciu, de lipsa controlului asupra propriului timp şi de conflictul dintre valorile personale şi cerinţele organizaţiei.

Burnout-ul nu este doar o stare de oboseală. Este o pierdere a entuziasmului şi motivaţiei, o senzaţie de gol interior care se instalează atunci când simţim că munca nu mai are sens”, a explicat psihologul pentru sursa citată.

Un amiral în retragere din SUA face afirmații surprinzătoare despre OZN. Ce ar fi „inteligența non-umană” care le controlează

Cartier din Atlanta, invadat de mașini fără șofer. Ce s-a întâmplat. Video

Sfaturile date de psiholog

„Simptomele acestui fenomen sunt identificate prin epuizare fizică și psihică. „Oboseşti chiar şi după un weekend prelungit. Somnul nu mai este odihnitor, iar energia este semnificativ diminuată. Apar cinismul şi detaşarea - ajungi să priveşti cu indiferenţă munca, colegii, clienţii. Apar iritabilitatea şi sarcasmul.

Totodată, se înregistrează o scădere a performanţei - productivitatea scade, nu te mai poţi concentra, iar satisfacţia profesională dispare.”

Depresia, anxietatea şi chiar boli cardiovasculare sunt rezultatele burnout-ului, a afirmat psihologul. „Un ritm de muncă alert, dublat de lipsa pauzelor, duce inevitabil la suprasolicitare şi epuizare. Angajaţii resimt şi mai acut presiune atunci când deciziile importante sunt luate fără nicio consultare, ceea ce le diminuează sentimentul de control.

Sursa foto: Pixabay

Recuperarea este anevoioasă

La toate acestea se adaugă şi conflictul interior apărut atunci când sarcinile cerute intră în contradicţie cu valorile şi principiile personale. În plus, chiar şi atunci când muncesc mult, lipsa recunoaşterii sau a unei recompense alimentează frustrarea şi demotivarea.”

Recuperarea este de durată și necesită o perioadă de câteva luni. „Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semn că ai încercat să fii puternic prea mult timp. El este caracteristic mediului profesional şi se ameliorează atunci când factorii stresanţi sunt înlăturaţi, cum ar fi, de exemplu, concediu prelungit, schimbarea locului de muncă sau schimbarea atitudinii faţă de cerinţele şefului.

Depresia şi anxietatea, în schimb, îşi pun amprenta asupra întregii noastre vieţi şi pot avea cauze biologice, psihologice şi sociale. Dacă nu este bine gestionat sau se aşteaptă să treacă de la sine, burnout-ul poate favoriza apariţia depresiei, anxietăţii, tulburărilor de somn şi chiar a bolilor cardiovasculare. Este un semnal de alarmă. Corpul şi mintea transmit că avem nevoie de schimbare. De la burnout la depresie mai este doar un pas.”