Evenimentul zilei a publicat pe 1 octombrie, sub titlul „Mărturia cutremurătoare a unei văduve: L-au executat în spital pe 22 decembrie”, scrisoarea-deschisă a văduvei lui Traian Onișor, executat în Spitalul Militar din Sibiu, în noaptea de 22-23 decembrie 1989, unde fusese dus rănit superficial în abdomen.

Ei bine, după apariția articolului, Ana Onișor a primit prin poștă de la Secția Parchetelor Militare, sub semnătura șefului acesteia, general-maior magistrat Gheorghe Cosneanu, Ordonanța din 25 septembrie 2019 prin care a dispus respingerea „plângerii prin care a solicitat infirmarea soluției de clasare în dosarul ce-i privește pe Francisc Tobă, col. Dragomir și alții”.

Prescripția care nu se poate prescrie

În plângere, Ana Onișor a arătat următoarele: „Sunt soția sg. Maj. Onișor Traian Viorel, din Inspectoratul Sibiu, care în noaptea de 22-23.12.1989, în timp ce era internat la Spitalul Militar Sibiu, secția Chirurgie, internarea survenind în urma rănirii sale prin împușcare, a fost împușcat mortal alături de alți participanți de cpt. Francisc Tobă, care se autointitula comandant al acestui spital. Cunosc faptul că deși acesta a fost trimis în judecată, ulterior, după ce instanța a restituit cauza, procurorii militari din cadrul Secției Parchetelor Militare au clasat cauza pe motiv că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale. Am studiat anumite hotărâri CEDO și am constatat că în astfel de cauze faptele nu se pot prescrie…”.

În majoritatea celor 15 pagini ale ordonanței, generalul Cosneanu reia, cu copy-paste, Rezoluția de clasare a „Dosarului Sibiu” dată pe 1 martie 2010 de predecesorul și prietenul său, generalul magistrat Ion Vasilache.

Viciul „transformării”

Însă, seful Secției Parchetelor Militare, fie din neștiință, fie cu rea credință, ignoră articolul 4 al „Protocolului nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale” al Curții de la Strasbourg unde scrie negru pe alb:

„1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui Stat.

2. Dispozițiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a Statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamnetal în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată”.

Ca atare, spun specialiști în drept penal consultați de Evenimentul zilei, viciul fundamental al soluției dată de generalul Cosneanu este faptul că o infracțiune imprescriptibilă este „transformată” de procurorii militari întro infracțiune prescriptibilă, după care au dispus senini clasarea.

Curtea Constituțională, ignorată

Mai mult, nici Decizia CCR nr. 456/2016 nu a fost luată în seamă. La punctul 26 al acesteia se precizează: „Prin raportare la normele europene mai sus analizate, Curtea constată că (…) atribuția procurorului ierahic superior de a dispune redeschiderea urmăririi penale în situația preexistenței unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară (…) de respingere a plângerii formulate împotriva soluției procurorului ierarhic superior prin care acesta a respins plângerea împotriva soluției de clasare dispusă de procurorul care a controlat și a supravegheat urmărirea penală, nu echivalează cu încălcarea autorității de lucru judecat, întrucât exercitarea acestui drept presupune descoperirea unor elemente noi ale cauzei, de natură a justifica emiterea ordonanței de redeschidere”.

Or, în Dosarul Revoluției (11/P/2014 din 5 aprilie 2019), prin care s-a dispus trimiterea în judecată doar a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. rez. Iosif Rus, sunt probe noi. Din toate probele rezultă că la Sibiu nu a fost niciun „terorist”, ci doar o luptă a Armatei contra populației civile!

Dovada relei credințe

Experții invocați anterior arată că reaua credință a gen. Cosneanu este dovedită atunci când îi spune Anei Onișor că decizia de clasare din 2010 nu poate fi atacată. Statutul magistraților precizează clar că ignorarea deciziilor CCR constituie abatere. Ana Onișor a invocat în plângere că Revoluția de la Sibiu este parte a Revoluției Române. Ca atare, trebuia să primească aceeași încadrare de infracțuini contra umanității.

Obligatoriu, conform deciziei CEDO! Însă, în Dosarul Sibiu, procurorii militari au dat alte încadrări, de drept comun, ca omor, lipsire de libertate, care sunt supuse prescripției, după care au dat clasare, pe temeiul prescripției. Acum, generalul Cosneanu reia cu copy-paste rezoluția și motivele de clasare pe care astfel și le însușește în nume propriu, dispunând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținând soluția clasării.

Când Parchetul General numără 3300 de volume, iar ICCJ constată că sunt doar 2773

Față de respingerea plângerii Anei Onișor, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, a declarat pentru EVZ: „Cum a putut generalul Cosneanu să dea soluție cînd el nu are dosarul Sibiu, deoarece personal l-a trimis ilegal, împreună cu dosarul Revoluției la Înalta Curte, unde se află și în prezent?

Observați că documentul pe care I l-a trimis doamnei Onișor este 80% copy-paste. Ca o informație nouă, Dosarul Revoluției, pe care fostul procuror general Augustin Lazăr a anunțat în aprilie că l-a finalizat și că are 3.300 de volume în realitate ICCJ a constatat, de curând, că a primit doar 2.773 de volume”.

Te-ar putea interesa și: