Politica
Șefii Curților de Apel acuză un atac la independența justiției. Magistrații resping reducerea veniturilor și noua lege a salarizării
CSM / sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președinții Curților de Apel din România acuză Guvernul că afectează independența puterii judecătorești prin modificările propuse în viitoarea lege a salarizării unitare și susțin că reducerea veniturilor magistraților este „inadmisibilă”, indiferent de forma în care ar fi aplicată.
Într-un punct de vedere comun transmis vineri, reprezentanții instanțelor de apel afirmă că proiectul privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice reprezintă o nouă etapă a unui proces care, în opinia lor, urmărește diminuarea independenței justiției și creșterea controlului exercitat de puterea executivă asupra sistemului judiciar.
Critici dure la adresa proiectului de salarizare
Președinții Curților de Apel susțin că modificările propuse ar plasa explicit puterea judecătorească într-o poziție inferioară față de puterea executivă și cea legislativă. Aceștia consideră că o astfel de abordare este incompatibilă cu principiile statului de drept și cu echilibrul constituțional dintre cele trei puteri ale statului.
Potrivit documentului transmis public, magistrații reclamă existența unei „campanii susținute și coordonate de discreditare a justiției”, despre care afirmă că a avut ca scop slăbirea independenței judecătorilor și diminuarea rolului justiției ca putere în stat.
„Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar asupra garanțiilor independenței acestora”, se arată în poziția comună a șefilor instanțelor de apel.
Judecătorii cer garanții financiare și predictibilitate
Reprezentanții Curților de Apel solicită Guvernului și Parlamentului să mențină independența financiară a judecătorilor printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil și transparent.
Aceștia cer ca nivelul remunerației să fie corelat cu responsabilitățile funcției, restricțiile profesionale, volumul de activitate, complexitatea dosarelor și răspunderea specifică exercitării actului de justiție.
Instanță. Sursa foto: poză simbol
În același timp, magistrații solicită ca ierarhizarea coeficienților de salarizare să reflecte statutul constituțional al puterii judecătorești și să țină cont de diferențele existente față de celelalte puteri ale statului.
Opoziție față de reducerea veniturilor și plafonarea sporurilor
În documentul transmis public, președinții Curților de Apel resping ferm orice măsură care ar conduce la diminuarea veniturilor aflate în plată.
Potrivit acestora, reducerea sporurilor, plafonările, recalculările salariale sau eliminarea unor componente din remunerație nu pot fi acceptate. Judecătorii consideră că astfel de măsuri ar afecta stabilitatea sistemului și ar putea avea consecințe asupra funcționării instanțelor.
De asemenea, aceștia critică eventualele situații în care promovarea profesională sau trecerea la o nouă tranșă de vechime ar conduce la venituri mai mici decât cele anterioare, calificând un asemenea mecanism drept o anomalie juridică și administrativă.
Apel către clasa politică
La finalul poziției comune, președinții Curților de Apel solicită factorilor politici să renunțe la măsurile care, în opinia lor, afectează independența puterii judecătorești.
Aceștia avertizează că slăbirea garanțiilor de independență ale magistraților poate avea efecte directe asupra cetățenilor, prin diminuarea capacității justiției de a controla legalitatea actelor autorităților și de a proteja drepturile și libertățile fundamentale.
Poziția comună a șefilor Curților de Apel intervine în contextul dezbaterilor privind viitoarea lege a salarizării unitare, proiect care urmează să stabilească modul de remunerare a personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a magistraților.
Recomandările noastre
