INSP / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) ar funcționa cu zeci de posturi neocupate și cu un program de lucru redus pentru o parte a angajaților, pe fondul măsurilor de diminuare a cheltuielilor de personal, se plânge Simona Pârvu, directorul instituției.
Potrivit acesteia, 33 de salariați și-au încetat activitatea în cursul anului, iar cele 52 de posturi vacante existente nu au putut fi ocupate, deși cadrul legislativ permite în prezent organizarea de concursuri pentru anumite instituții din subordinea Ministerului Sănătății.
Situația este importantă deoarece INSP are responsabilități la nivel național în supravegherea epidemiologică, monitorizarea riscurilor de mediu, coordonarea laboratoarelor de sănătate publică și gestionarea unor registre naționale de boli.
Simona Pârvu susține că reducerea resurselor afectează atât activitatea curentă, cât și capacitatea institutului de a răspunde rapid în cazul unei urgențe de sănătate publică.
52 de posturi vacante și 33 de plecări în 2026
Potrivit directorului INSP, institutul are aprobate 530 de posturi, dintre care 52 sunt vacante. Asta înseamnă aproximativ 10% din totalul posturilor aprobate.
În cursul anului 2026, 33 de angajați și-au încetat activitatea. Dintre aceștia, 26 s-au pensionat, unul a fost transferat, iar șase au plecat prin acord sau demisie, potrivit datelor prezentate de Simona Pârvu pentru News.ro.
Directorul INSP afirmă că posturile eliberate nu au putut fi ocupate. Inițial, Legea 141/2025 a suspendat ocuparea prin concurs a posturilor vacante din instituțiile publice în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026. Ulterior, prin Legea 166/2026, a fost ridicată această restricție pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, potrivit explicațiilor oferite de conducerea INSP.
Problema semnalată de institut este însă una bugetară. Simona Pârvu afirmă că, deși există posibilitatea juridică de a face angajări, INSP nu dispune de fondurile necesare pentru finanțarea posturilor.
Reducerea cheltuielilor de personal
Potrivit directorului INSP, instituția a fost afectată de o reducere de 21% a cheltuielilor de personal pentru întregul an 2026. Pârvu susține că, anterior, a existat și o reducere de 15%, iar măsurile succesive au dus la diminuarea resurselor disponibile pentru institut.
Cadrul fiscal-bugetar pentru 2026 prevede, prin OUG 7/2026, reducerea cheltuielilor de personal la nivelul instituțiilor publice, cu posibilitatea ca ordonatorii principali de credite să stabilească procente diferite pentru instituțiile din subordine, cu respectarea reducerii cumulate prevăzute pentru ordonatorul principal.
Actul normativ prevede și mai multe modalități de reducere a cheltuielilor, inclusiv reducerea numărului de posturi finanțate, diminuarea unor sporuri sau alte măsuri.
În cazul INSP, conducerea instituției spune că reducerea bugetului a fost urmată de un set de opt măsuri de austeritate.
Program redus și diminuarea veniturilor
Printre măsurile enumerate de Simona Pârvu se numără plafonarea unor sporuri, limitarea indemnizației de hrană pentru angajații cu venituri nete sub 6.000 de lei, diminuarea anumitor sporuri și sistarea indemnizației de integrare clinică începând din aprilie.
De asemenea, au încetat contractele individuale de muncă ale angajaților care îndeplineau condițiile de pensionare și solicitaseră menținerea în activitate. Potrivit conducerii institutului, o altă măsură aplicată în perioada iulie-noiembrie 2026 este reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, timp de două săptămâni în fiecare lună.
Simona Pârvu afirmă că, în aceste condiții, activitatea rămasă a fost redistribuită către personalul disponibil, în timp ce veniturile angajaților au fost diminuate.
Ce face, de fapt, Institutul Național de Sănătate Publică
Activitatea INSP depășește zona intervențiilor în situații de criză. Institutul este implicat în supravegherea epidemiologică și în monitorizarea bolilor care circulă în populație, precum și în evaluarea unor riscuri pentru sănătate.
Carne de laborator. Sursa foto: AI
Printre activități se află monitorizarea calității apei, aerului și solului, evaluarea expunerii la substanțe chimice și alți factori de mediu, coordonarea laboratoarelor de sănătate publică și administrarea unor registre naționale de boli.
Directorul INSP avertizează că reducerea personalului poate afecta inclusiv aceste activități de prevenție, care nu produc întotdeauna efecte vizibile imediat, dar sunt importante pentru identificarea și limitarea riscurilor pentru populație.
Capacitatea de răspuns în cazul unei urgențe
O preocupare distinctă este capacitatea institutului de a mobiliza rapid personalul în cazul unei epidemii, al unui focar de boală, al unei alerte de siguranță alimentară sau al unui eveniment de mediu cu impact asupra sănătății.
„Dacă în această perioadă apare un eveniment care necesită o mobilizare imediată și susținută, sistemul va răspunde cu resurse deja comprimate”, a declarat Simona Pârvu pentru News.ro.
Directorul INSP a făcut referire și la experiența pandemiei de COVID-19, când personalul din sănătatea publică a fost solicitat intens pentru supraveghere epidemiologică și aplicarea măsurilor de răspuns.
În opinia exprimată de Pârvu, reducerea capacității de sănătate publică nu trebuie analizată doar prin prisma eventualelor situații de urgență. Activitățile de monitorizare și prevenție se desfășoară permanent, iar diminuarea lor poate avea efecte care devin vizibile după o perioadă mai lungă.
România alocă puține resurse pentru prevenție
Datele europene confirmă că prevenția reprezintă o componentă relativ redusă a cheltuielilor de sănătate din România. Eurostat arată că, în 2018, România aloca 1,4% din cheltuielile curente de sănătate pentru prevenție, echivalentul a aproximativ 8 euro pe locuitor. În 2023, cheltuielile pentru servicii de prevenție au ajuns la 24 de euro pe locuitor, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
Profilul de țară al României realizat de Comisia Europeană, OECD și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate analizează separat problemele de eficiență, accesibilitate și reziliență ale sistemului sanitar românesc și include prevenția între componentele relevante ale politicilor de sănătate.
Pentru INSP, miza este ca activitățile de supraveghere și prevenție să poată continua în mod sistematic, inclusiv în perioade în care nu există o criză sanitară evidentă.
Recomandările noastre
