Securitatea și vestiarul Universității Craiova. Dosarul lui Emil Săndoi, recrutat la 20 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Emil Săndoi apare într-un dosar de rețea aflat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, documentele indicând că fostul fotbalist al Universității Craiova a fost recrutat la 20 de ani, în octombrie 1985, sub numele conspirativ „Eugen”. Actele acoperă perioada august 1985 – august 1989 și cuprind inclusiv note referitoare la colegii săi, între care Gică Popescu. Contactat de GSP în legătură cu aceste documente, Săndoi afirmă că nu își amintește să fi avut o asemenea colaborare.

Emil Săndoi apare în dosarul de rețea R225432

În toamna anului 1985, Universitatea Craiova traversa o perioadă în care lotul începea să se schimbe, iar mai mulți jucători tineri își făceau loc în echipa pregătită de Mircea Rădulescu. Printre ei se afla și Emil Săndoi, care intrase în circuitul primei formații încă din sezonul 1983-1984. În acea perioadă, fundașul nu a evoluat în cele două meciuri cu Dinamo Kiev din turul al doilea al Cupei Cupelor, terminate 2-2 la Craiova și 0-3 în deplasare. El avea să revină în echipă în luna noiembrie, după o absență îndelungată provocată de probleme medicale.

În același interval apare însă și dosarul de rețea R225432, cu 31 de file, păstrat în evidența CNSAS. Potrivit documentelor, pe 24 octombrie 1985, Emil Săndoi ar fi semnat un angajament de colaborare cu Securitatea și ar fi primit numele conspirativ „Eugen”.

Dosarul acoperă perioada dintre august 1985 și august 1989.

Angajamentul atribuit lui Emil Săndoi

Documentele indică faptul că angajamentul a fost semnat pe 24 octombrie 1985, la o zi după partida dintre Universitatea Craiova și Dinamo Kiev disputată pe vechiul stadion Central.

Textul păstrat în dosar este următorul:

„Subsemnatul Săndoi Emil (...), student la Facultatea de Mecanică din Craiova, fotbalist la clubul Universitatea (...), cunoscând că apărarea securității statului este o îndatorire a fiecărui cetățean, mă angajez ca într-un mod sincer, secret și organizat să sprijin organele de securitate, aducându-le la cunoștință orice aspect negativ. Nu voi divulga la nimeni secretul acestei colaborări, iar materialele furnizate am să le semnez cu numele Eugen”.

Potrivit unei mențiuni aflate în partea de jos a documentului, angajamentul a fost dat în fața locotenentului major Guță Constantin.

„Nota de Relații” cu 12 nume

În aceeași zi apare în dosar și o „Notă de relații”, în care sunt trecute 12 persoane din anturajul sportiv al lui Emil Săndoi, despre care acesta putea furniza informații dacă Securitatea considera necesar.

Lista din dosarul R225432 cuprinde:

1. Popescu Adrian
2. Popescu Octavian
3. Mănăilă Vasile
4. Popescu Gheorghe
5. Badea Pavel
6. Bîcu Marian
7. Cioroianu Florin
8. Stîngaciu Dumitru (Steaua)
9. Meszaros Alpar (U Cluj Napoca)
10. Țîrlea Mihai (UTA Arad)
11. Bănuță Bogdan (FC Argeș)
12. Barba Ovidiu (FCM Brașov)

La finalul documentului apare și mențiunea „Și alții”.

Primii șapte erau colegi ai lui Săndoi la Universitatea Craiova, în timp ce ceilalți făceau parte din lotul național de tineret. Ulterior, în dosar apar note informative despre o parte dintre persoanele menționate.

Securitatea strângea informații despre el încă din vara lui 1985

Documentele arată că Săndoi intrase în atenția Securității înainte de recrutarea propriu-zisă. În vara anului 1985 au fost culese informații despre comportamentul său, situația familială, activitatea sportivă și relațiile personale.

La 23 august 1985, sursa „Ilie Costel” scria: „Acum un an s-a îmbolnăvit, fapt ce a făcut să-și iese din forma sa bună ce o căpătase. A făcut pauza necesară după boală și a urmat regimul strict impus de medici. Reluarea antrenamentelor s-a făcut în mod gradat, iar la ora actuală se află într-un stadiu bun de pregătire”.

Aceeași sursă continua: „Ca persoană, SĂNDOI EMIL este destul de respectuos, liniștit, nu fumează și nu consumă băuturi alcoolice. Respectă jucătorii mai mari și nu pune nicio problemă antrenorului. Un fapt semnalat este că nu mai are forma bună care a avut-o înainte de boală și nu a mai fost folosit în meciurile echipei mari”.

O altă caracterizare, atribuită sursei „Folea” și datată 19 septembrie 1985, îl descria astfel:

Îl cunosc pe Săndoi Emil (...) de la echipa de copii. (...) Până la îmbolnăvirea sa a fost un sportiv cu calități deosebite și care putea deveni un component de bază. (...) Este disciplinat, nu crează probleme colegilor, antrenorilor și salariaților clubului. Nu manifestă interes de procurare a unor obiecte sau diverse lucruri din străinătate

Sursa foto: Facebook- Echipa națională de fotbal a României

Ce au găsit verificările făcute la domiciliu

Înaintea recrutării au fost efectuate și investigații la domiciliu. Un raport din 17 septembrie 1985, semnat de locotenent-colonelul Corneliu Ionescu de la Securitatea Dolj, include mai multe observații despre tânărul fotbalist și familia acestuia.

În document se arată că:

• „este caracterizat de vecini ca fiind liniștit, respectuos, cu comportare corespunzătoare, civilizată. Nu este predominat de vicii care să-l compromită în familie și societate”.
• „nu a fost observat că a primit vizita unor cetățeni străini sau persoane autohtone cu comportament necorespunzător”.
• „tatăl său este profesor maistru la o școală în Craiova, iar mama învățătoare la Școala de handicapați fizic Craiova. Și aceștia sunt cunoscuți ca persoane serioase”.

Cum a fost pregătită recrutarea

Pe 9 octombrie 1985, locotenentul major Guță Constantin de la Serviciul I al Inspectoratului Dolj a întocmit un „Raport privind cunoașterea personală a numitului Săndoi Emil”. Acesta este și ofițerul care, potrivit documentelor, avea să îl recruteze ulterior.

Raportul descrie și modul în care Săndoi intrase în contact cu structurile Securității: „Săndoi Emil a fost contactat cu ocazia unei deplasări pe care a făcut-o în străinătate cu echipa de fotbal Universitatea Craiova, când a fost prelucrat contrainformativ. Ulterior, sus-numitul a fost menținut în contact, purtând discuții cu acesta la majoritatea meciurilor de fotbal susținute de Universitatea în localitate”.

În același document apare și următoarea caracterizare: Este sociabil, respectuos și are o atitudine corectă în relațiile cu organele noastre

Ofițerii considerau că are „reale posibilități informative”

Raportul conține și evaluarea făcută de ofițer asupra lui Săndoi.

Printre formulările din document se află:

• „are o pregătire corespunzătoare și poate aborda discuții pe diferite teme, fiind un tânăr inteligent”
• „dispune de reale posibilități informative în rândul echipei de fotbal Universitatea și posedă calități în acest sens”
• „este student în anul II la Facultatea de mecanică din Craiova, unde este cunoscut, de asemenea, cu o comportare corectă”
• „din modul său de comportare și manifestare în relațiile cu ofițerul rezultă că prezintă garanția colaborării sincere cu organele de securitate”.

Motivul invocat pentru recrutarea lui Emil Săndoi

O zi mai târziu, pe 10 octombrie 1985, același Guță Constantin întocmea „Raportul cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a numitului Săndoi Emil, fotbalist la echipa Universitatea Craiova”.

Documentul a fost aprobat de locotenent-colonelul Predoiaș Nicolae. În cele trei pagini ale raportului sunt prezentate motivele pentru care Securitatea considera necesară recrutarea unei surse din interiorul echipei.

Printre pasajele consemnate se află:

• „din informațiile pe care le deținem, rezultă că asupra echipei de fotbal Universitatea Craiova (...), organizații și persoane interesate din străinătate au acționat în repetate rânduri, încercând să-i exploateze informativ pe sportivi sau să-i determine să-și trădeze patria”.
• „în scopul apărării și protecției sportivilor echipei de fotbal Universitatea Craiova, cât și pentru a preveni comiterea unor fapte negative este necesar a crea o rețea informativă cu posibilități reale în rândul acestora”
• „pentru a realiza scopul propus am punctat, studiat și verificat mai multe persoane, rezultând a fi corespunzător numitul SĂNDOI EMIL (...)”
• „după recrutare, candidatul va fi dirijat în principal în mediul și locurile frecventate de fotbaliști, iar în funcție de relațiile pe care le are i se vor trasa sarcini și pe lângă alte persoane și va fi instruit cu sarcini specifice”.

Planul prevedea ca recrutarea să aibă loc la sediul Inspectoratului, unde fotbalistul urma să fie chemat sub pretextul continuării unor discuții începute anterior. În document apare inclusiv modul în care urma să fie explicată prezența lui Săndoi la sediul instituției în cazul în care ar fi fost văzut.

Întrucât Săndoi Emil este cunoscut de mai multe persoane susținători ai echipei de fotbal Universitatea, după recrutare, la plecarea sa din Inspectorat, vom stabili de comun acord o legendă prin care să motiveze – în cazul că va fi întrebat – prezența sa la sediul organelor MI

Raportul întocmit după recrutare

Documentele arată că recrutarea a avut loc pe 24 octombrie 1985. Patru zile mai târziu, Guță Constantin raporta superiorilor cum s-a desfășurat întâlnirea.

„Sus-numitul a avut o comportare corespunzătoare, s-a dovedit a fi sincer și i-am propus colaborarea cu organele de securitate. Fiind de acord, i-am luat un angajament scris, i-am făcut un instructaj cu problemele care ne interesează, conduita pe care s-o adopte în viitor și modul de redactare al materialelor, stabilind numele conspirativ Eugen”, scria ofițerul.

În încheierea raportului se menționa: „Având în vedere cele raportate, propun a se aproba înregistrarea în calitate de colaborator a numitului SĂNDOI EMIL”.

Șase note informative atribuite lui „Eugen”

Dosarul R225432 cuprinde o mapă anexă în care sunt păstrate șase note informative atribuite sursei „Eugen”. Acestea acoperă perioada martie 1986 – august 1989 și vizează persoane din anturajul sportiv al lui Săndoi.

În această perioadă, fundașul continua să joace pentru Universitatea Craiova. A rămas la club până în 1995, revenind ulterior pentru sezonul 1998-1999. Cu formația din Bănie a câștigat titlul în 1991 și Cupa României în 1991 și 1993.

Săndoi a făcut parte și din lotul României prezent la Campionatul Mondial din Italia, în 1990, însă nu a evoluat în meciurile cu Camerun, URSS, Argentina și Irlanda.

Cum erau evaluate informațiile furnizate

O „Notă de analiză asupra activității desfășurate de colaboratorul Eugen”, datată 15 decembrie 1986, arată felul în care ofițerii apreciau informațiile primite.

Notele erau descrise ca având „valoare operativă, exploatate pe linia problemei «Elemente ostile în domeniul educației fizice și sportului», care ne-au ajutat la o mai bună cunoaștere a sportivilor de performanță, precum și la asigurarea protecției lor”.

În același document se arată că sursa „a dovedit sinceritate și atașament față de organul de securitate”.

O altă observație din document este: Din verificările efectuate asupra celui în cauză nu a rezultat să fi deconspirat legătura cu organul de securitate

Prima notă: informații despre maseurul Universității Craiova

Prima dintre notele din dosar, datată 28 martie 1986, se referă la Aurelian Țîcu, maseurul Universității Craiova.

În document, „Eugen” nota:

• „se achită în mod corespunzător de sarcinile ce-i sunt trasate de medicul echipei. În relațiile cu sportivii este retras și are o comportare corectă”
• „în timpul deplasărilor în străinătate are o atitudine corectă și nu părăsește lotul”.

Un ofițer adăuga în subsol:

„Colaboratorul este nou recrutat și cu acest prilej a fost instruit cu sarcini concrete asupra problemelor de interes pentru organul de securitate”.

Ce apare în nota despre Vasile Mănăilă

La 23 noiembrie 1986, o altă notă îl viza pe Vasile Mănăilă, coleg cu Săndoi în defensiva Universității.

În document se menționa:

• „este un jucător de bază al echipei, care se pregătește cu conștiinciozitate la antrenamente”
• „se află în relații mai apropiate cu O. Popescu și Dumitrașcu”.
• „în timpul deplasărilor pe care le-a efectuat în străinătate nu a părăsit lotul și nu a luat legătura cu persoane neoficiale”

Gică Popescu. Sursa foto: Captură video Youtube

Nota despre Gică Popescu

Unul dintre documentele importante din dosar este datat 3 octombrie 1986 și îl privește pe Gheorghe Popescu.

La acel moment, Gică Popescu se afla la al doilea sezon la Universitatea Craiova și începuse să se impună în prima echipă.

În nota atribuită lui „Eugen” apare:

• „îl cunosc de la venirea sa în echipa noastră. Este un jucător preocupat de realizarea unei înalte performanțe sportive”
• „în relațiile cu ceilalți colegi este sincer și corect”
• „în timpul deplasărilor în străinătate nu părăsește grupul și nici nu ia legătura cu persoane străine”.

Nota despre Popescu a ajuns la dosarul „Petrescu”

În partea de jos a documentului, un ofițer a făcut mai multe observații referitoare la Gică Popescu.

• „Gică Popescu (Gheorghe Popescu) este component al echipei U Craiova și al echipei naționale de juniori. Se află în atenție la problemă, indicativ 106/V.V.”.
• „Sursa a furnizat materialul în contextul sarcinilor trasate”
• „Materialul se exploatează în copie la dosarul «Petrescu»”.

În arhiva CNSAS există și dosarul R225431, de 32 de pagini, pe numele lui Gheorghe Popescu, în care acesta apare sub numele conspirativ „Petrescu”.

Gică Popescu a contestat public autenticitatea documentelor atunci când informațiile au devenit cunoscute și a calificat conținutul dosarului drept „minciuni ordinare”.

O notă despre Săndoi apare în dosarul lui Gică Popescu

Potrivit documentelor, Gică Popescu ar fi fost recrutat în februarie 1986. În dosarul său apar cinci note informative scrise de mână și alte trei întocmite de ofițerul de legătură.

Una dintre acestea se referă chiar la Emil Săndoi și se găsește în copie în dosarul atribuit lui „Eugen”.

Textul este: „Despre Săndoi Emil vă informez că este jucător de bază al echipei. Se pregătește intens la toate antrenamentele și dovedește seriozitate. În viața particulară cunosc despre el că îi place muzica și filmele. Este hotărât să devină inginer. Dintre colegii de echipă este prieten cu toți. În turneele efectuate în străinătate nu se desparte de ceilalți colegi”.

Documentul este semnat „Petrescu”, iar pe el apare și mențiunea „Prelucrarea notei pe original”.

În 2009, Gheorghe Popescu declara:

Dacă aș fi fost colaborator, aș fi fost șantajabil. Emil Săndoi îmi este prieten. Mi-e rușine să dau ochii cu el, chiar dacă a fost o chestie laudativă la adresa lui Emil. E oribil! Nu știu ce înseamnă colaborator!

Același ofițer apare în ambele dosare

Locotenentul major Constantin Guță apare atât în documentele referitoare la Emil Săndoi, cât și în cele privind presupusa recrutare a lui Gheorghe Popescu.

Potrivit actelor din arhivă, Guță este cel care l-a recrutat pe Săndoi și tot el a întocmit, la 22 ianuarie 1986, „Raportul cu propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului Popescu Gheorghe”.

Motivarea era asemănătoare: „Pentru apărarea şi protecţia componenţilor echipei Universitatea Craiova şi pentru a preveni comiterea unor fapte negative se impune a crea o reţea informativă cu posibilităţi concrete în rîndul acestor sportivi".

Există însă o diferență între cele două dosare. În cazul lui Emil Săndoi, documentul intitulat „Angajament” se află în arhivă. În dosarul lui Gică Popescu nu există un asemenea înscris, deși raportul întocmit după recrutare consemnează că „i-am luat un angajament scris”.

În dosarul lui Popescu mai apare: În vederea realizării scopului propus am verificat mai multe persoane, rezultând a fi corespunzător numitul Popescu Gheorghe - zis Gică. Din modul său de manifestare, cât şi prin comportament, Popescu Gheorghe prezintă garanţia unei colaborări sincere cu organele de securitate

Gică Popescu a respins acuzațiile

În 2009, fostul internațional a contestat public faptul că ar fi colaborat cu Securitatea. El a susținut atunci că apariția documentelor făcea parte dintr-o campanie menită să îi afecteze imaginea înaintea alegerilor pentru conducerea FRF din 2010. Ulterior a renunțat să candideze, explicând că devansarea scrutinului nu îi mai permitea să desfășoare campania și să își prezinte proiectul.

Într-un interviu acordat în acea perioadă, Popescu afirma:

„Mă lasă cu gura căscată! Cum vă închipuiţi că ar fi putut colabora cu oamenii aceia singurul jucător care a avut curajul să spună "NU" familiei Ceauşescu, la Steaua?! Putea să facă oricine şapte milioane de dosare şi note. Dar eu, cu mâna mea, n-am scris o virgulă despre nimeni. Dacă există, sunt scrise de altcineva! Nu m-am pretat la măgării”.

El mai spunea:

„Îmi tot spuneau că atunci când plec în străinătate să le spun dacă văd pe cineva în legătură cu străini, să-mi apăr patria şi chestii din astea, care se făceau cu toţi sportivii. La Monaco - Universitatea mi-au atras atenţia să observ dacă va intra cineva în contact cu Mariana Simionescu. Dar nu le-am zis niciodată nimic”.

În iulie 2009, CNSAS a stabilit că Gică Popescu nu a fost colaborator al Securității în sensul legii.

Pentru atribuirea acestei calități în sens juridic trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: existența unei calități administrative de informator sau colaborator și furnizarea unor informații care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale și au produs consecințe politice asupra persoanelor vizate.

Discuții despre banderola de căpitan

Numele lui Săndoi și al lui Gică Popescu apar împreună și într-un raport informativ din 6 august 1989, semnat de maiorul Victor Velișcu. Documentul consemnează informații atribuite sursei „Traian Ionescu” despre nemulțumirea lui Săndoi în legătură cu alegerea căpitanului Universității Craiova.

„La întâlnirea avută cu sursa «Traian Ionescu» (...) pe lângă alte aspecte abordate a relatat și despre jucătorul E. Săndoi (...). Cel în cauză și-a manifestat la începutul campionatului amărăciunea că nu a fost numit căpitan de echipă. În urma discuțiilor cu antrenorul și conducerea clubului, Săndoi a renunțat la această pretenție”, scria ofițerul.

Raportul continua: „În prezent se află în relații de bună prietenie cu Gh. Popescu, se pregătește cu conștiinciozitate și dorește să devină titular și la națională”.

Cum a ajuns Gică Popescu căpitan

Gică Popescu a relatat în 2025 că Sorin Cârțu l-a numit căpitan după meciul Universitatea Craiova – Dinamo, scor 3-6, disputat pe 9 octombrie 1988.

Săndoi fusese titular în acel joc. Potrivit relatării lui Popescu: „antrenorul Sorin Cârțu a apărut plângând în ușa vestiarului la pauză, nici n-a intrat înăuntru!, și a spus atât: «Să vă fie rușine unora dintre voi! Din acest moment, Popescu e căpitanul echipei!»”.

Despre relația fotbalistică dintre cei doi, Emil Săndoi declara în 2025: Cu Gică Popescu am făcut cel mai bun cuplu de fundași centrali. Am rezonat, pentru că am și jucat împreună de mici. În vremea respectivă, la noi se juca cu libero și fundaș central la marcaj. Dar noi cred că de atunci stabiliserăm amândoi: «Ce e în spatele meu - iei tu, ce e în spatele tău - iau eu». Ne completam foarte bine

Alte note din deplasările echipei

Dosarul cuprinde și informații despre cantonamente și deplasări în străinătate. Într-o notă din 19 septembrie 1986, referitoare la o deplasare a naționalei de tineret în Norvegia, apare:

„Pregătirea a avut loc la Bucrești și nu s-au ridicat probleme deosebite. Același lucru pot să-l spun și despre deplasarea în Norvegia”.

O altă notă, din 3 februarie 1987, privește pregătirea Universității Craiova la Bușteni:

„Nu au existat probleme deosebite, toți jucătorii pregătindu-se cu conștiinciozitate. Starea de spirit în echipă este bună, iar noul antrenor Constantin Oțet a fost primit bine de toți jucătorii”

Pe document, un ofițer a adăugat: „Constantin Oțet, antrenorul echipei, va fi luat în verificări complexe, având în vedere deplasările ce le va efectua în străinătate cu echipa”

O notă din 26 august 1989, redactată de un ofițer după o întâlnire cu „Eugen”, privea un turneu al Universității Craiova în Turcia:

„Întreaga delegație a avut un comportament corespunzător (...). Referitor la antrenorul secund F. Cioacă a relatat că a avut o comportare corespunzătoare, fiind preocupat în permanență de realizarea unei condiții fizice bune”.

„Știe ce are de făcut la lot”

Alte două rapoarte din 1986 oferă informații despre relația dintre sursa „Eugen” și ofițerii de legătură. Pe 15 martie 1986, căpitanul Victor Velișcu consemna:â „sursa «Eugen» mi-a telefonat acasă și și-a cerut scuze că nu poate veni la întâlnirea planificată în ziua de 15.03.1986, întrucât a fost convocat la lotul național de tineret, urmând să se deplaseze la București. A relatat că nu sunt probleme deosebite în privința componenților echipei U Craiova și «știe ce are de făcut la lot»”.

Pe 17 iunie 1986, același ofițer nota: „M-a solicitat să ne întâlnim în afara planificării realizate. (...) Mi-a spus că pentru o perioadă de 2 luni nu ne vom putea întâlni deoarece va pleca din localitate pentru un tratament la umăr. A fost instruit asupra modului de comportare în această perioadă”.

Victor Velișcu apare frecvent în documente

Victor Velișcu este unul dintre ofițerii care apar în documentele referitoare atât la „Eugen”, cât și la „Petrescu”. Într-o notă de analiză din 12 februarie 1987, Velișcu scria că îl preluase în legătură pe „Eugen” la 15 februarie 1986 și aprecia că sursa: „are reale posibilități de informare în rândul lotului de fotbal Universitatea Craiova, precum și la tineretul RSR”.

Tot el menționa: „Se impune, totuși, o verificare complexă, atât prin folosirea surselor din componența problemei, cât și a celorlalte compartimente (servicii), concomitent cu interceptarea periodică a telefonului de la domiciliu”. Documentele indică și existența unor acțiuni de supraveghere, inclusiv în legătură cu relațiile lui Săndoi cu studenți străini din Craiova, în martie 1988.

O altă caracterizare aflată în dosar, atribuită sursei „Coco Dumitrescu”, din 7 august 1985, arată:

Săndoi Emil este poate cel mai educat sportiv al clubului Universitatea, dovedind o comportare deosebit de civilizată în toate situațiile. (...) Datorită neîmplinirilor pe plan școlar, ca student, era tentat să cedeze unor cereri de transfer la alte cluburi, dar a rămas până la urmă la Craiova

Emil Săndoi spune că nu își amintește de o asemenea colaborare

Contactat pentru a comenta documentele existente în arhiva CNSAS, Emil Săndoi a respins ideea că ar fi avut legătură cu asemenea activități și a spus că nu își amintește de documentele prezentate. „nu știu despre ce e vorba. E vreo declarație de-a mea acolo? Și dacă ar fi, cine poate garanta că e scris sau semnat de mine? Eu nu-mi aduc aminte despre așa ceva!”.

Fostul internațional a continuat:

„Am văzut că de-a lungul anilor au tot apărut chestii din astea, cu Gică Popescu, cu Cârțu, dintre cei apropiați de mine. Dar ce aș fi putut spune decât că ne antrenam împreună, ne înțelegeam bine și eram prieteni? Mă gândesc acum ce aș fi putut scrie, da? Sincer însă, n-am avut nicio tangență cu fenomenul ăsta. Și nu dau nicio importanță acestui subiect. Habar n-am despre ofițer Guță, despre pseudonim «Eugen»!”.

Traseul lui Emil Săndoi

• 1971 – 1975: Școala Generală 24 Craiova
• 1975-1982: Liceul „Frații Buzești” Craiova
• 1982-1983: Liceul Electroaparataj Craiova
• 1983-1984: UM 01047 Craiova – soldat TR
• 1984: student TCM Craiova
• 1985: potrivit documentelor din dosar, recrutat în octombrie, cu activitate consemnată cel puțin până în august 1989

CV Emil Săndoi

• Data nașterii: 1 martie 1965, Craiova
• Post: fundaș central
• A jucat la: U Craiova (1983-1995, 1998-1999), Angers (1995-1996), FC Argeș (1996-1998)
• Palmares ca jucător: un titlu, în 1991, și două Cupe ale României, în 1991 și 1993, toate cu U Craiova
• Meciuri/goluri la echipa națională: 30/0
• Meciuri/goluri în Liga 1: 350/49
• A antrenat la: FCU Craiova, Pandurii, România U21, FC Vaslui, România A, CSU Craiova, Chiajna, FC Argeș, Chindia și Poli Iași