Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilități. Mugur Isărescu: „Riscurile sunt în creștere”

Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilități. Mugur Isărescu: „Riscurile sunt în creștere”Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Mugur Isărescu a vorbit despre sectorul bancar românesc, precizând că în acest moment ne confruntăm cu o serie de vulnerabilități. Oficialul a precizat că riscurile sunt în creștere atât la nivel național cât și internațional. Guvernatorul a informat că BNR a început să colecteze informații despre împrumuturile verzi.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a participat la conferința „Investiții în vremuri dificile: cum pot prospera firmele românești în noul context?”. În cadrul acestei conferințe, oficialul a prezentat seria de vulnerabilități cu care se confrunte sectorul bancar românesc.

„Poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc - principala sursă de finanţare a economiei - este adecvată. Cu toate acestea, riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. Rata capitalului total a rămas adecvată, peste media UE, dar rezerva de capital s-a redus o dată cu valoarea de piaţă, din cauza creşterii rapide a ratei dobânzii. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătăţească, rata creditelor neperformante scăzând la niveluri europene şi acoperirea creditelor neperformante de către provizioane menţinându-se la niveluri semnificativ mai mari decât media europeană; profitabilitatea a crescut.

Cu toate acestea, sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi: aşteptările cu privire la un risc mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice, incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare şi creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental şi polarizarea instituţiilor de credit în funcţie de dimensiune”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

BNR a început să colecteze informații despre împrumuturile verzi

Guvernatorul BNR a explicat momentul în care a început încetinirea creditării, precizând că acest lucru s-a datorat și creșterii costurilor de finanțare pe fondul înăspririi atât a politicii monetare, cât și a standardelor de credit. Încetinirea creditării a început în 2022, când, în al doilea trimestru, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor.

Mugur Isărescu susține că „criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea crescândă despre perspectivele economice au determinat băncile să reevalueze nivelul de risc”.

Oficialul BNR a spus în cadrul conferinței că schimbările climatice și eficiența energetică au adus provocări ridicate. Din acest motiv, s-a început colectarea de informații despre împrumuturile verzi de la bănci. Potrivit lui Isărescu, în perioada mai - septembrie 2022, companiile au contractat împrumuturi verzi în valoare totală de 976 milioane lei (0,56% din portofoliul de credite corporative). Aceste împrumuturi verzi au fost dominate de creditul pentru clădiri verzi (42%), urmat de creditele pentru energie electrică și sisteme de încălzire și răcire (24%) și cele pentru eficiență energetică (13%).

Creșterea anuală PIB pentru 2022, mai mică decât cea din 2021

Mugur Isărescu a declarat că „pentru 2022, creșterea anuală a PIB-ului real este estimată să ajungă la circa 5%, mai mică decât cea înregistrată în 2021. Pentru anul trecut, creşterea a fost determinată de avansul substanțial din prima parte a anului. În 2023, se preconizează că activitatea economică internă va pierde un avânt semnificativ, din cauza anumitor influenţe negative substanţiale. O contribuţie favorabilă la creşterea economică va veni, în special pe termen mediu, din fondurile europene, inclusiv din programul Next Generation EU”.

Banca Națională a României își propune, în acest context, să ancoreze așteptările inflaționiste pe termen mediu, să readucă rata anuală a inflației la țintă, într-o manieră care să conducă la realizarea unei creșteri economice durabile. Se estimează că rata anuală a inflației IPC va urma o traiectorie descendentă treptat, dar va rămâne ușor peste banda de variație a țintei și anul viitor.