Autoritatea Navală Română (ANR)  informează că 63 de barje sub pavilion străin şi 13 sub pavilion român, nepropulsate, şi alte 14 nave străine şi trei nave româneşti, propulsate, toate pline cu mărfuri generale, sunt staţionate în aşteptare pe diverse sectoare ale Dunării. Se circulă cu dificultate pe patru sectoare din zona Căpităniei Drobeta Turnu Severin şi pe cinci sectoare din zona Căpităniei Zonale Giurgiu şi la Zimnicea. La Bechet se efectuează manevre de trecere a zonei pentru un număr de 28 de barje şi şlepuri. ANR precizează însă că şenalul navigabil nu este blocat pe niciun sector al Dunării.

Reprezentanţii Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN) spun că din cauza nivelului mic al Dunării traficul de mărfuri este în scădere. Navele sunt încărcate la 50% din capacitate. Comandanţii convoaielor de barje au solicitat să nu circule în timpul nopţii din cauza cotelor mici, 1,90 m, şi a îngustării şenalului navigabil al fluviului. Pe porţiunea dintre Porţile de Fier II şi Călăraşi, navele circulă, cu grijă, doar pe mijlocul fluviului considerat sectorul comun româno-bulgar, care este balizat. Directorul de exploatare al ACN, Anastasie Severin, a declarat, pentru EVZ, că la Cernavodă unde adâncimea apei este de 3,50 m s-a format un front de aşteptare  pentru convoaiele de barje, înainte de intrarea în ecluza Canalului Dunăre Marea Neagră.

Pentru a ajunge însă la Cernavodă, navele nu mai pot circula pe Dunărea veche. De la Calafat, convoaiele de barje sunt obligate să navige pe Braţul Bala, apoi pe Braţul Borcea până la Hârşova şi ajung în final la Cernavodă făcând un ocol de 100 km, pentru a intra la ecluzare pe Canal, spre Constanţa. Traficul de mărfuri este, astfel, întârziat. Anastase Severin precizează însă că „traficul pe Dunăre nu este strangulat datorită eforturilor făcute de armatori care acţionează cu drăgile în zonele dificile sau a împingătoarelor de manevră care ajută la tragerea convoaielor aflate în dificultate”.