Au început să cadă măștile. Nu acoperitorile faciale, ci spoiala de culoarea udului, prezentată ca foiță de aur, de pe chipurile idolilor.

Au trecut exact două săptămâni de când scriam că Dracul nu ne va dezamăgi. Că lăcomia îl va pierde.

Am avut dreptate. În doar câteva zile, s-a produs o uluitoare răsturnare de situație. Oamenii dau semne de trezire din letargie. Dezvăluiri cumplite îi fac să se frece la ochi, să-și scuture capetele și să se dezmeticească.

Am arătat că, peste tot în lume, profitându-se de pandemie, a început construirea unei Biserici pe dos. O Biserică satanică.

Pilonii pe care este înălțată sunt aceiași ca ai bisericii creștine, însă răsturnați cu fundul în sus.

Pilonul principal este Credința. Nu în Iisus Hristos, ci într-un Virus Suprem, căruia trebuie să ne supunem și în funcție de care trebuie să ne schimbăm viața pentru a ne izbăvi.

Or, această credință a oamenilor începe să se clatine. Au băgat de seamă că ploconirea în fața Virusului nu îi mântuiește, ci îi ucide.

Veștile din spitalele groazei i-au făcut să înțeleagă că moartea nu este adusă atât de Virus, cât de oameni. Se moare mult, enorm, de alte boli, neglijate din cauza dictaturii COVID. Se moare de mâna celor care ar trebui să vindece. Se moare de vaccin.

Ca în Vrăjitorul din Oz, în spatele chipului înspăimântător al taumaturgului se află un șarlatan care profită de frica oamenilor pentru a-i supune.

Iar Frica este un alt pilon sucit pe care se înalță Biserica COVID. Spre deosebire de frica creștinească de a nu-L supăra pe Dumnezeu, frica de COVID este una drăcească. Anihilează toate calitățile omului, transformându-l într-un animal jalnic și laș, care așteaptă terorizat în bârlog să treacă pericolul.

Însă, după un an de zile, oamenii s-au săturat să mai stea pitulați în vizuină și tânjesc după aer curat. Iepurele și-a biruit frica și vrea să zburde iar liber.

Ritualul este un alt stâlp al Bisericii COVID care se clatină. În Biserica Creștină – Ortodoxă și Catolică, mai ales – ritualul are rolul de a-l apropia pe credincios de Dumnezeu. De a-l înălța, deschizându-i astfel calea spre Mântuire.

În Biserica răsturnată a lui COVID, elementele Ritualului – spălatul pe mâini, masca și distanțarea – s-au dovedit inutile. Chiar respectate cu sfințenie, ele nu au împiedicat îmbolnăvirile. Nu au oprit valurile și cocoașele. Nici măcar nu le-au atenuat. S-au dovedit o sinistră mascaradă. Niște Ritualuri de Supușenie. Buze pe papucul sultanului.

Unul dintre cei mai importanți piloni ai Bisericii COVID este Clerul. Adică medicii, care păstoresc, având putere de viață și de moarte, peste turma de credincioși. Ridicați în slăvi, numiți „Eroii din linia întâi”, sanctificați (campania internațională cu chipuri de doctori și asistente cu aură de sfinți), doctorii s-au dovedit în realitate a fi niște simpli muritori păcătoși, ca noi toți.