Schimbare în finanțarea spitalelor. „Un caz externat nu înseamnă neapărat un caz rezolvat”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Finanțarea spitalelor ar trebui să se îndepărteze de criteriul numărului de paturi și să se concentreze mai mult pe rezultatul real obținut pentru pacient, consideră Răzvan Vulcănescu, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Expertul a explicat, în emisiunea „Picătura de business”, moderată de Radu Preda, de ce simpla externare a unui pacient nu ar trebui echivalată automat cu rezolvarea cazului medical.

Discuția a pornit de la posibilitatea ca plata către spitale să fie legată mai mult de rezultate decât de serviciile sau capacitatea raportate contabil.

„E o întrebare foarte bună și este o întrebare la ordinea zilei, pentru că, dacă este să ne uităm în sistemul de decontare de la nivelul spitalului, pentru că acum la asta ne raportăm, acolo sunt cei mai mulți bani. Deci decontarea este, într-o oarecare măsură, plată pe caz. Pentru că ne raportăm la sistemul DRG”, a spus Răzvan Vulcănescu.

El a explicat că actualul sistem clasifică pacienții în funcție de grupa de diagnostic, însă finanțarea trebuie să evolueze spre un model care să pună mai mult accent pe prevenție și pe rezultatul tratamentului.

Arunci mâncare și bani. Capcana produselor 2+1

Ce se schimbă la talonul de pensie mov și ce pensionari îl primesc

Schimbare în finanțarea spitalelor. De la plata pe paturi la plata pe caz rezolvat

Răzvan Vulcănescu a spus că există deja discuții privind modificarea mecanismului de decontare.

„În momentul de față vorbim despre o necesitate de a muta această finanțare, cu atât mai mult cu cât vorbim despre medicină de prevenție, vorbim despre o necesitate, cum spuneam mai devreme, de a inversa piramida și a înclina balanța în favoarea ambulatoriului, care să asigure că ne ducem în zona de prevenție versus tratamentele exclusiv curative”, a spus expertul.

„Casa de Asigurări de Sănătate are în dezbatere la acest moment anumite modificări ale legislației esențiale după care se desfășoară contractarea și decontarea serviciilor medicale”, a continuat acesta.

Schimbarea trebuie analizată și în contextul reducerii graduale a numărului de paturi care pot fi contractate în spitale.

„În contextul în care știm că a fost adoptată o hotărâre de guvern de diminuare graduală, în următorii trei ani de zile, a unui anumit număr de paturi contractabile la nivelul spitalelor, trebuie să poată să garanteze trecerea de la o finanțare pe paturi, așa cum se întâmplă până în prezent, la finanțarea pe caz rezolvat”, a declarat Vulcănescu.

„Un caz externat nu înseamnă neapărat un caz rezolvat”

Fostul președinte al CNAS a atras atenția asupra diferenței dintre rezultatul contabil și cel medical.

„Care înseamnă o mult mai bună apropiere față de o necesitate de înclinare a balanței înspre ceea ce înseamnă interesul primordial al pacientului. Pentru că un caz externat nu înseamnă neapărat un caz rezolvat. Este un caz rezolvat contabil”, a spus Răzvan Vulcănescu.

Întrebat cum poate fi stabilit dacă un caz este cu adevărat rezolvat, acesta a spus că sistemul trebuie să folosească indicatori clari.

„Tocmai de asta este important să putem să avem niște indicatori care să mute această paradigmă de finanțare din zona de alocare de bani pe număr de paturi pe care le ai, care este o alocare contabilă și o încurajare evidentă a finanțării lipsei de performanță, că existența unui pat nu înseamnă neapărat că ești mai eficient sau că îl utilizezi mai optim, și de asta trebuie să ne ducem înspre zona de finanțare pe caz rezolvat”, a explicat acesta.

Radu Preda și Răzvan Vulcănescu. Sursă foto: captură video

Externarea nu ar trebui să fie singurul criteriu

Radu Preda l-a întrebat dacă, teoretic, un caz este considerat rezolvat atunci când pacientul este externat.

„Teoretic, da. Teoretic, da, dar evident că trebuie să ne uităm și la gradul de reinternare pentru aceeași patologie. Trebuie să ne uităm și la indicația pe care pacientul o are într-un episod post-spitalicesc, mai ales dacă a intervenit și o operație, care trebuie să fie monitorizată ulterior de către nivelul ulterior de îngrijire, de îngrijire la domiciliu, care să asigure o recuperare cât mai rapidă a pacientului și o revenire a lui în câmpul muncii”, a spus Vulcănescu.

El a explicat că traseul pacientului trebuie urmărit dincolo de perioada petrecută efectiv în spital.

„Sunt toate aspectele care ar trebui să garanteze un flux și o fluiditate a accesului pacientului de la nivelul îngrijirii primare până la secundar, terțiar și așa mai departe”, a continuat acesta.

14.000 de paturi ar urma să fie reduse gradual

În continuarea discuției, Vulcănescu a vorbit despre dimensiunea reducerii planificate în sistemul spitalicesc.

„Păi gândiți-vă că sunt 14.000 de paturi care trebuie să fie reduse din toate spitalele în următorii trei ani de zile”, a spus acesta.

Expertul a precizat că sistemul avea peste 100.000 de paturi disponibile și că reducerea trebuie făcută gradual.

„Deci, spre 10%, începând din vară, de când a fost adoptată hotărârea de guvern și până în intervalul următor, deci trei ani de zile, trebuie gradual să se diminueze cu 14.000 de paturi”, a afirmat Răzvan Vulcănescu.

El consideră că finanțarea ar trebui să pornească de la costurile reale ale îngrijirii și să includă apoi criterii legate de calitate.

„Cred că o propunere pe care eu aș putea să o înaintez ca sugestie este că plata de bază care acoperă îngrijirea justificată și costurile reale e cea de la care trebuie să plecăm în sistem. După care trebuie să existe o componentă de calitate și de rezultat care să fie introdusă gradual. Putem să o și pilotăm ca să vedem exact cum funcționează ea”, a declarat expertul.

Indicatorii trebuie să fie aceiași pentru toți

Vulcănescu a spus că un asemenea sistem trebuie să țină cont și de starea pacientului, comorbidități și accesul la servicii.

„Și toate aceste aspecte trebuie să aibă indicatorii care să fie verificabili independent, cu reguli clar stabilite și valabile pentru toată lumea. Și, evident, cu o componentă care să garanteze accesul și protecția în funcție de urgență și pentru pacienții care au nevoi complexe”, a spus acesta.

În analiza lui Răzvan Vulcănescu, schimbarea mecanismului de finanțare ar trebui să mute accentul de pe existența unui pat sau simpla externare a pacientului pe calitatea îngrijirii și rezultatul medical obținut.