Identificate, prima dată, în anii ‘60, coronavirusurile (CoV) infectează atât oameni, cât și animale. Conform studiilor de specialitate, CoV pot cauza până la 30% din infecțiile respiratorii superioare, precum răceli banale cu CoV 1-4, la copii și la adulți și sunt responsabile pentru unele infecții respiratorii severe, cum este pneumonia virală cu CoV 5-7: MERS, SARS, nCoV-2019, ultima provenită, acum, din China.

În descrierea făcută de specialiști pe site-ul farmacist-clinician.ro, există patru subgrupuri de CoV: Alfa, Beta, Gamma, Delta.

Aceste virusuri au fost identificate, prima dată, în anii ‘60, iar peste 200 pot infecta diferite animale.

Din cel patru subgrupuri sunt șapte tipuri de coronavirusuri care pot infecta oamenii. CoV comune 1-4 cauzează și determină simptome ușoară de răceală: 229E (alfa coronavirus), NL63 (alfa coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus).

În momentul în care un CoV de la un animal evoluează și trece în corpul uman, devine un nou tip de virus. Cele de tip 5, 6 și 7 sunt virusuri care și-au avut gazda un animal, apoi au infectat omul și determină simptome severe care pot duce până la deces.

Unul dintre acestea este MERS-CoV. Adică beta-coronavirus care cauzează Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu, pe scurt: MERS. În 2012, în Arabia Saudită au fost înregistrate 861 decese asociate și încă se mai raportează cazuri identificate.

SARS-CoV – beta-coronavirus care determină Sindromul Acut Respirator Sever sau SARS. A fost depistat în noiembrie 2002, în China. Au fost înregistrate 774 decese cauzate de virus. Din 2004 nu s-a mai raportat niciun caz de SARS-CoV.

Coronavirus nou (2019-nCoV) – „țepi” sub formă de coroană: Coronavirus, descoperit în decembrie 2019. Primul caz de pneumonie virală cu nCoV a fost înregistrat în China, orașul Wuhan.

Speciliștii explică faptul că aceste coronavirusuri infectează mai multe animale, dintre care șerpi, lilieci, feline sau cămile. Rareori, aceste virusuri evoluează și pot infecta oameni (ex. SARS-CoV și MERS-CoV). Încă nu se cunoaște mecanismul prin care aceste virusuri au capacitatea de a infecta oamenii. În urma studiilor genetice, se pare că noul coronavirus provine de la șerpi (Bungarus multicinctus și Naja atra).

Despre noul Coronavirus uman – 2019-nCoV – se știe că, până duminică, 26 ianuarie 2020, s-au raportat 56 decese cauzate de virus iar numărul persoanelor infectate se ridică la 2057. Virusul s-a răspândit în Asia, SUA, Australia și Europa, trei cazuri fiind identificate în Franța.

O mângîiere poate fi periculoasă

Transmiterea inițială a noului virus a fost între om și animale precum șerpi sau lilieci. Apoi infecțiile s-au răspândit prin contact de la om la om. Se pare că nCoV se răspândește asemănător virusului gripal.

Important este de știut, însă, că, între oameni, virusul se răspândește prin mai multe căi: picături de secreții provenite în urma tusei sau strănutului; contact direct cu o persoană infectată (atingeri, sărut etc.); atingerea suprafețelor infectate cu particule virale (clanță, bani, obiecte) apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor; rar prin contaminare fecal-orală (apă sau alimente murdare etc.).

Să ținem cont de simptome

Spre deosebire de gripa cu care românii se confruntă an de an, simptomele în cazul coronavirusului din China diferă. Dacă în cazul gripei obișnuite pot apărea simptome după 10-14 zile, în cazul nCoV, după expunere, persoanele pot dezvolta semne și simptome între 2-14 zile.

Simptomele comune lisesc, de obicei. Nasul, gâtul, sinusurile sunt rar afectate.

Simptome specifice nCoV sunt: afectarea tractului respirator inferior; febră mare (peste 39 C); lipsă de aer; senzație de sufocare; dureri în piept; tuse marcată, uscată sau umedă.

Diferențele între gripă, răceală și nCoV pot fi observate în tabelul de mai jos. De asemenea, putem observa care sunt simptomele asemănătoare și diferite pentru răceală, gripă și infecția cu nCoV:

Cum ne putem proteja

În prezent, nu există tratament antiviral împotriva nCov. Totuși, farmaciștii că poate fi aplicat un tratament simptomatic și suportiv în cazuri mai severe, care poate fi farmacologic sau nefarmacologic.

Tratament nefarmacologic: stăm acasă, izolați, ori de câte ori este posibil; purtăm mască pentru a preveni răspândirea virusurilor prin strănut sau tuse; șervețelele folosite se aruncă imediat; ne spălăm pe mâini cât mai des; dezinfectăm suprafețele des atinse; evităm contactul cu copiii mici sau vârstnici; ne hidratăm eficient cu apă sau ceaiuri; onsumăm fructe și legume; ne îmbrăcăm mai lejer să evităm supraîncălzirea; umidificăm aerul din cameră (prosop umed pe calorifer, sau aparat de umidificare); facem duș sau baie cu apă caldă (nu fierbinte); ne odihnim cât se poate de mult.

Nu există vaccin. Cum te ajută farmacistul

Momentan nu există un vaccin împotriva nCoV. Deoarece virusul gripal diferă de nCoV, vaccinarea antigripală nu oferă protecție împotriva nCoV. Farmacistul vă poate ajuta în caz de infecții respiratorii cu sfaturi, tratament personalizat și vă poate îndruma către medic, când este cazul. El vă va adresa câteva întrebări legate de acuzele dvs.: când și cum au apărut simptomele?; care sunt simptomele cele mai supărătoare?; unde, cum și cu ce tip de termometru v-ați măsurat temperatura corpului?; ce medicamente ați mai folosit pentru simptomele dvs.?; ce alte boli mai aveți?; ce alte medicamente mai luați?; dacă aveți alergii la medicamente?

Dacă starea este una gravă, farmacistul vă va îndruma să consultați medicul. Dacă nu, vă va oferi un tratament pentru o perioadă scurtă (aprox. 3 zile).

În cazul în care pacientul are febră, nu înseamnă tot timpul ceva rău sau grav. Febra este un răspuns al organismului în urma unei infecții, de obicei și activează sistemul imunitar.

Este foarte important să măsurăm temperatura corpului cât mai corect posibil pentru a evita rezultatele fals negative sau fals pozitive.

Tabelul II de mai jos explică:

Febra produce discomfort: stare de rău, lipsa poftei de mâncare, apatie etc.

Tabelul III de mai jos conține cele mai uzuale medicamente antitermice și dozele recomandate:

Recomandări importante

Ne spălăm pe mâini cu apă și săpun, minim 20 de secunde.
Dacă nu avem posibilitatea să ne spălăm, folosim gel cu alcool, frecăm mâinile minim 30 de secunde.
Evităm atingerea feței, nasului, gurii, ochilor, deoarece prin nas și gură penetrează virusul în corp.
Dezinfectăm suprafețele dacă o persoană infectată intră în contact cu ele.
Tușim și strănutăm folosid șervețele de unică folosință. Le aruncăm imediat și ne spălăm/dezinfectăm pe mâini.
Nu împărțim cu alte persoane alimente, flacoane cu apă, tacâmuri etc.
Stăm la distanță de persoanele infectate.

Se merge la medic dacă după 1-3 zile de tratament simptomatic: simptomele se înrăutățesc; febra nu scade sau revine; apar simptome pulmonare: tuse, senzație de sufocare, dureri în piept, lipsă de aer; dacă suferim de: astm bronșic, BPOC (Bronhopneumopatie obstructivă cronică), insuficiență cardiacă, diabet zaharat, cancer etc.
Important este că atunci când apar simptome de răceală sau gripă, trebuie consultat specialistul pentru diagnostic și tratament simptomatic (farmacist, medic de familie).

Dacă în urma tratamentului simptomatic starea se agravează în decurs de 1-3 zile consultăm medicul, iar el ne va ghida spre urgențe, dacă este cazul. Atenție însă, camera de așteptare de la urgențe poate fi focar de infecție!.
Este necesar să protejăm restul persoanelor din jur prin a rămâne acasă (carantină) până dispare febra, să purtăm măști pentru a evita transmiterea bolii prin strănut și tuse și să ne spălăm sau să ne dezinfectăm pe mâini.