Sarmiza Andronic critică modul în care instituțiile publice și demnitarii comunică cu presa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sarmiza Andronic critică modul în care unele instituții publice și demnitari aleg să comunice cu presa și cu cetățenii, susținând că rețelele sociale au ajuns să înlocuiască în mod greșit dialogul direct. Într-o discuție cu Radu Preda, la podcastul Picătura de business, de pe evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România, specialistul în comunicare a afirmat că administrațiile se limitează tot mai mult la publicarea unor mesaje pe Facebook, fără să explice deciziile și fără să răspundă efectiv întrebărilor oamenilor.

Sarmiza Andronic critică modul în care instituțiile publice și demnitarii comunică cu presa

Discuția a pornit de la observația lui Radu Preda că jurnaliștii nu mai beneficiază de aceeași recunoaștere în relația cu instituțiile publice. El a remarcat că, pentru a obține informații, presa este nevoită adesea să recurgă la solicitări oficiale în baza Legii 544 privind accesul la informațiile de interes public.

Sarmiza Andronic consideră că o parte din problemă este generată și de modul în care jurnaliștii au acceptat ca, în cazul unor interviuri, să primească în prealabil lista întrebărilor.

„Dacă tu ești demnitar, dacă tu ești autoritate, dacă ți se cere un interviu din domeniul tău de activitate, din job-ul pe care tu îl faci, nu văd de ce ar trebui să te întrebe cineva, să-ți spună cineva, dă-mi și mie întrebările”, a afirmat Andronic.

Rețelele sociale nu sunt o metodă de comunicare

Ea a criticat și transformarea Facebook-ului într-un instrument considerat, în practică, drept canal oficial de comunicare.

„Prea mult timp am considerat că Facebook-ul și rețelele sociale reprezintă o comunicare oficială. Ele nu reprezintă o comunicare oficială”, a spus Sarmiza Andronic.

În opinia sa, simpla transmitere a unei informații nu este suficientă pentru o comunicare eficientă. Un demnitar sau o instituție trebuie să explice și motivele din spatele unei decizii și să gestioneze relația cu publicul.

„Comunicarea nu înseamnă doar informație. Înseamnă și argumentare pentru informația pe care o dai”, a subliniat ea.

Andronic susține că unele administrații preferă comunicarea prin intermediul rețelelor sociale deoarece evită astfel contactul direct cu cetățenii nemulțumiți.

Mesajele care pot fi luate în seamă

„Pentru că le e frică să dea ochii cu oamenii, pentru că oamenii sunt nemulțumiți și pentru că habar n-au să gestioneze această tensiune, această comunicare, această relație”, a afirmat specialistul.

Ea a criticat și tendința instituțiilor de a utiliza roboți pentru a răspunde mesajelor primite pe Facebook, considerând că și această abordare poate fi o greșeală.

Totuși, Andronic a precizat că nu orice mesaj anonim trebuie ignorat. Dacă o sesizare este pertinentă și problema semnalată se repetă, instituția trebuie să verifice situația, chiar dacă mesajul provine de la un utilizator anonim.

„Dacă problema este pertinentă și vine din mai multe părți, e clar că trebuie să dai un răspuns”, a concluzionat Sarmiza Andronic.