Cum s-au făcut calculele. Totul a pornit de la leafa lui Iohannis. Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în iunie anul trecut și a intrat în vigoare, efectiv, de la 1 iulie 2017. Ea conținea, din start, grile cu salarii la care se va ajunge în 2022 pentru fiecare sector bugetar în parte.

Totodată, prevedea și creșterea treptată a indemnizațiilor, cu câte 25% pe an, până la acele sume maxime.

Scopul declarat al legii a fost echilibrarea salariilor din sistemul bugetar și eliminarea inechităților dintre remunerațiile angajaților de la stat. Asta pentru că existau și încă există disfuncționalități majore, în sensul că pentru același post și aceleași atribuții, funcționarii din diferite instituții ale statului nu au și același salariu, dar până în 2022 ar trebui să fie toți egali. Iar egalizarea se va face treptat.

Discrepanțele uriașe

Ca să înțelegem diferențele uriașe, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a dat, ieri, și exemple concrete. Un director executiv gradul II, la APIA, avea un salariu brut de 12.371 lei, în timp ce un director executiv, tot grad II, dar de la Garda de Mediu, avea un salariu brut de doar 4.172 lei – adică de trei ori mai mic.

Al doilea exemplu este cel al unui consilier al ministrului Muncii, care avea un salariu brut de 6.700 lei, în timp ce similarul său de la Ministerul Sănătății avea un salariu brut de 12.000 lei, adică aproape dublu, deși responsabilitățile sunt identice. Normal și logic, salariile foarte mari urmează să scadă, iar cele prea mici să crească până ajung la un numitor comun. Vom vedea, imediat, și cum.

Salariul preşedintelui, vârful piramidei

Calculul guvernanților din Legea salarizării pornește de la faptul că cel mai mic salariu din sistemul bugetar este cel minim pe economie, iar cea mai mare leafă (care înseamnă salariul minim înmulțit cu 12, cum e în aproape toate statele Uniunii Europene) este cea al Președintelui țării. În paranteză fie spus, asta a însemnat o scădere a salariului pentru Klaus Iohannis, care până anul trecut în iulie avea de 18 ori mai mult decât salariul minim pe economie (adică 15.108 lei net).

„Niciun alt angajat la stat nu va avea salariu mai mare ca al Președintelui”, a subliniat, încă o dată, Lia Olguța Vasilescu. Și exact asta s-a întâmplat: toți bugetarii care aveau salariu mai mare decât Klaus Iohannis s-au trezit cu indemnizațiile tăiate, odată cu intrarea în vigoare a Legii 153/2017.

Practic, potrivit Legii, toate salariile se așează, treptat, în această piramidă cu 12 trepte, iar în funcție de specializări și atribuții, bugetarii sunt plasați pe etaj sau altul. Doar că, plasarea aceasta se face diferit. Pentru unii salariile cresc, pentru alții scad.

Ministrul Muncii a mai susţinut că, în ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuțiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepția celor 3% care au suferit ajustările salariale explicate

22.000 de bugetari cu salarii micșorate

Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, anunța furtunos, înainte de conferința ministrului Muncii, că 22.000 de bugetari vor avea salarii mai mici. Vor scădea veniturile funcţionarilor publici din ministere şi a celor din deconcentrate cu până la 40 la sută, ca urmare a trecerii contribuţiei de la angajator la angajat, dar şi ca urmare a aplicării noii legi a salarizării.

„În funcție de procentele pe care le vor pierde, aș putea să identific Ministerul de Externe ca și cap de listă, în sensul că aceștia pierd foarte mult la salariu prin aplicarea legii salarizării și prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Funcționarii publici din conducere, cu toate că se referă și la șeful de birou, șef serviciu, director, director general și așa mai departe, aceștia pierd undeva la 37-38% la sută”, spunea Sebastian Oprescu.

Unde se majorează și unde se scade

Lia Olguța Vasilescu a recunoscut că e adevărat, dar a explicat și de ce se întâmplă asta. În primul rând, spunea ea, pentru bugetarii care au indemnizații mici, dar pentru care grilele din anexele Legii salarizării prevăd o sumă mai mare de atins în 2022, se fac majorări salariale.

Diferența între salariul de acum și cel la care trebuie să ajungă peste patru ani se dă eșalonat în patru etape, câte 25% anual. Celor care au deja salarii mai mari decât prevede aceeași lege, le scad indemnizațiile, dintr-un foc, anul acesta, până la limita din grile. Iar ei nu vor primi, până în 2022, niciun fel de majorare salarială! 

Unul dintre exemplele date de ministru este elocvent. Un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei, în timp ce un IT-ist la ÎCCJ avea un salariu brut de 9.322 lei. Grila din Legea 153/2017 prevede că indemnizația unui IT-ist la stat va fi în 2022 de 9.300 de lei. Aplicat pe exemplu, asta înseamnă că angajatului de la ÎCCJ i se micșorează salariul cu 22 de lei și rămâne așa de anul acesta, în timp ce ITului de la ANPIS îi va crește salariul, în 4 tranșe anuale, în total cu 67%, până în 2022.

„În 2018, toți bugetarii au o creștere brută cu 25%, cu excepția celor care coboară direct în grilă începând cu 2022 și cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%: IT, cercetători, persoane cu handicap, lucrători sezonieri”, a spus Lia Olguța Vasilescu, adăugând ca personalul didactic va avea o creştere de doar 20% a salariilor, pentru că au primit deja mai mult, anul trecut.

Sistem echilibrat până în 2020

Ministerul Muncii preciza că în patru ani, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflați în baza de jos a piramidei salariale vor avea creșteri treptate, în unele cazuri duble față de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creșteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu mai depășească președintele României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale în toate cazurile.

„Din 2019, bugetarii vor avea creşteri diferite: cei cu salarii mai mici vor primi o creştere mai mare, cei cu salarii mai mari vor stagna. Toţi bugetarii pot vedea legea pentru a afla la ce nivel vor ajunge în 2022, atunci când sistemul va fi echilibrat”, a spus Vasilescu.

„Nu e o noutate!”

„Nu e o noutate! S-a știut de atunci (1 iulie 2017, n.r.) că pentru aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu am anunțat acest lucru de mai multe ori. Nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12 (salariul minim versus salariul Președintelui, n.r.) au fost necesare ajustări”, a subliniat ministrul Muncii. Cum echilibrarea se face treptat, anul viitor vor fi din nou diferențe.

Sporurile nu dispar, doar se plafonează la nivel de instituție

În ceea ce priveşte sporurile pe care le primeau bugetarii, Lia Olguţa Vasilescu susține că acestea nu au fost eliminate, ci doar plafonate la 30% la nivel de instituție, pentru că în multe cazuri ajungeau să fie mai mari ca salariile de bază. În plus, majorările care s-au făcut și se vor face vor acoperi orice „pierdere” ar fi pentru unii sau pentru alții.

„Unii afirmă că ce am dat cu o mână, am luat cu alta. Majorările salariale au început din 2017, care au generat cheltuieli salariale la 71 miliarde de lei în 2017 şi la 81 miliarde în 2018. Anul trecut, s-au făcut creşteri salariale de 22%, în unele cazuri mai mici, iar în altele au ajuns şi la 50%. Acest lucru înseamnă 4% creştere a salariului net pe 2018”, a mai explicat ministrul Muncii.

„Angajații de la Interne au rămas fără un spor care, din start, a fost gândit ca fi ind temporar”

„8.000 de polițiști din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție rurală, cărora le vor scădea salariile nete în februarie într-o medie de 250-300 de lei. Agenții debutanți, câteva mii, până în 10.000, vor avea o creștere fabuloasă de 1,8%.

Practic, creșterile vor fi inexistente”, arăta, ieri, Dumitru Coarnă lider al Sindicatului Poliţiştilor. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a explicat, însă, că de fapt angajații din Ministerul de Interne au piredut un spor care a fost acordat până în decembrie anul trecut și care, prin lege, avea doar caracter temporar. „Ministrul de Interne, Carmen Dan, va ține în curând o conferință de presă unde va anunța și alte modificări, bune, pentru angajații de la Interne”, a anunțat ea.

Ordonanță specială pentru bugetarii part-time

„Avem colegi din personalul nedidactic cu jumătate sau un sfert de normă care, din cauza noului Cod Fiscal, pierd bani din salariu: câte 200 de lei pentru cei cu jumătate de normă, iar cei care au un sfert de normă vin cu 54 de lei de acasă, pentru că toate contribuțiile sociale se plătesc la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă aceștia au venituri mai mici”, arăta George Purcaru, prim-vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). 

Se vor da sume compensatorii

În replică, ministrul Muncii a anunțat ca Executivul va emite în următoarea ședință o Ordonanță de Urgență prin care să fie acordate sume compensatorii angajaților part-time din sectorul bugetar. „Întrucât în sectorul bugetar sunt angajați part time pe ocupații cum ar fi femei de serviciu, contabili, profesori, s-a luat decizia ca ministerele de resort să încerce reîntregirea normei la opt ore, să constate dacă vreunul dintre acești angajați poate să fie exceptat din Ordonanța de Urgență.

De asemenea, în proxima ședință de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiții, va fi emisă o Ordonanță de Urgență și putem considera acest lucru în curs de rezolvare. Astfel, se reglementează acordarea unor sume compensatorii care să asigure menținerea venitului net din decembrie 2017 pentru fiecare persoană angajată cu fracțiune de normă ăn sistemul bugetar”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Grefierii, arşi la buzunare din greșeală?

Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă a declanşat proteste, în faţa Ministerului Justiţiei, de la 1 februarie, reclamând că în urma transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat grefierii cu vechime mai mare de 15 ani în muncă şi în funcţie vor pierde la salariu sume cuprinse între 36 şi 500 de lei. 

Asociaţia Grefierilor din România şi Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial au anunţat că vor continua protestul până când Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii vor chema la discuţii reprezentanţii organizaţiilor profesionale şi sindicale re prezentative.

Contradicții

Cele două or ganizaţii susţin că încă din luna aprilie au solicitat Ministerului Muncii să le pună la dispoziţie grilele de salarizare, contra zicând-o astfel pe ministrul Lia Olguţa Vasilescu, care a susţinut că reprezentanţii grefierilor nu au contactat ministerul pentru vreo discuţie legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii.

Ministerul Muncii a arătat că în ceea ce privește salariile grefierilor, a solicitat și primit de la Ministerul Justiției lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiției și a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% și 91%, până în 2022, etapizat.

Ea spune că a descoperit deja mai multe greșeli în aplicarea Legii 153 din 2017 și este posibil ca pierderile de acolo să fie. „E posibil să fie şi cazul grefieriior. S-a făcut o simulare şi nu se înregistrează nicio scădere”, a mai spus ministrul, adăugând că i-a invitat astăzi, la Ministerul Muncii, pentru discuţii pe reprezentanții acestora.

„Salariile din mediul privat nu ar trebui să scadă”

Ministrul Muncii a declarat că, până în acest moment, aproape jumătate din contractele de muncă din mediul privat au fost modificate în Revisal şi că nu se aşteaptă la scăderi de salarii. „În ceea ce priveşte mediul privat, menţionăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaţilor şi pentru a se evita situaţia ca patronii să profite de modificarea Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete.

În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal şi mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% vor scădea salariile, este fără fundament”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu a mai susţinut faptul că, prin OUG 82/2017, s-a trasat angajatorilor ca şi obligaţie să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajaţii să fie siguri că se operează transferul contribuţiilor, aceştia din urmă putând să opteze, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federaţie de ramură, în cadrul negocierilor.

„Menţionăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, faţă de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net al angajatului, altul decât a vrea să obţină un profit mai mare”, a arătat ministrul.