Cele opt luni de război ale Rusiei în Ucraina au creat deja cea mai gravă și mai rapidă criză a refugiaților din ultimele decenii. Dar Națiunile Unite și organizațiile umanitare avertizează că Moscova și-a intensificat atacurile în estul și în sudul țării, vizând centralele energetice și alte sectoare din infrastructură, iar iarna care se apropie și temerile legate de un posibil atac nuclear ar sili tot mai mulți ucraineni să-și părăsească locuințele în lunile următoare.

Începând din luna februarie, când Rusia a lansat invazia, peste 14 milioane de oameni și-au părăsit locuințele, dintre care 7,8 milioane și-au găsit refugiul în afara Ucrainei. În zonele mai îndepărtate de linia frontului, peste 6 milioane de oameni s-au strămutat în alte regiuni din Ucraina, dar tot mai mulți sunt expuși în fața atacurilor ruse care au perturbat furnizarea curentului electric și a apei, creând noi probleme într-o perioadă în care temperaturile încep să scadă.

Un bilanț cutremurător prezentat de ONU

Deși pericolul imediat al unei eventuale cuceriri a Kievului și a Harkovului, cel de-al doilea mare oraș al Ucrainei, a trecut, iar mulți oameni au revenit în locuințele lor, numărul persoanelor dislocate continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent. Potrivit unor informații ale ONU, chiar din prima lună a războiului, aproximativ 10,5 milioane de oameni au plecat din cauza războiului. Dar, în ultimele săptămâni, barajele Rusiei, prin atacuri cu rachete și prin lansarea dronelor, au evidențiat faptul că în Ucraina nu mai există niciun loc sigur.

Miercuri, șeful Comisiei ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că cifra de 14 milioane de refugiați, siliți să-și părăsească locuințele, reprezintă “cea mai rapidă și mai mare strămutare de oameni din ultimele decenii”. Înaintea declanșării războiului, populația era de 44 milioane de oameni.

“Organizațiile umanitare și-au sporit mult reacția, dar trebuie făcut mult mai mult, începând cu încetarea acestui război aberant”, a spus Grandi. “Din nefericire, vedem tocmai contrariul”, a mai adăugat el, “Iar distrugerile pe care atacurile le provoacă asupra infrastructurii civile, distrugeri care continuă chiar și în acest moment, fac ca reacția umanitară să devină rapid o picătură într-un ocean de nevoi”. Săptămâna trecută, un înalt oficial ucrainean a declarat că oamenii nu ar trebui să se întoarcă la casele lor. În ultimele săptămâni, atacurile Rusiei au distrus cel puțin 40% din infrastructura energetică a Ucrainei de primă importanță, potrivit declarațiilor unor oficiali ucraineni. La nivel național, alimentarea cu energie a ajuns pe punctul de întrerupere, iar oficialii au impus raționalizarea necesară pentru a împiedica un colaps total.

Potrivit declarațiilor unor oficiali locali, în zorii zilei de joi, rachetele rusești au provocat și mai multe pagube, atacând infrastructura de aliemnare cu energie și apă din Krivii Rih, un oraș din sudul țării.

Căile de acces au fost blocate

La toate astea s-au adăugat și avertismentele potrivit cărora Rusia ar putea recurge la niște mijloace neconvenționale, inclusiv la arme tactice nucleare or, asta a sporit îngrijorarea. În această săptămână, oficialii din Kiev au spus că, în eventualitatea unui atac nuclear, pregătesc peste 400 de adăposturi.

Dar nu toată lumea poate alege să părăsească regiunea. În regiunile ocupate de ruși din estul și din sudul țării, aproape toate căile de acces spre teritoriile controlate de ucraineni au fost blocate.

În Zaporijia, o regiune din sudul țării, există un singur drum prin care oamenii din toate cele patru regiuni ocupate de forțele ruse pot trece peste linia frontului. Luni de zile, mii de oameni au reușit să iasă din teritoriile ocupate folosind această rută. Dar după ce, în septembrie, Moscova a anunțat anexarea ilegală a teritoriilor ocupate, rușii au permis unui număr tot mai mic de persoane să treacă prin punctele de control.

Totodată, forțele ruse și-au grăbit demersurile vizând strămutarea forțată a civililor din sudul Ucrainei, pe măsură ce ele își întăresc pozițiile și transferă soldați în casele abandonate, după cum afirmă o serie de oficiali și de localnici ucraineni. Recent, Hans Kluge, directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, a avertizat că „problemele legate de apropierea iernii și recenta întețire a luptelor ar putea provoca o creștere semnificativă a acestor strămutări, anticipându-se că între 2 și 3 milioane de oameni s-ar putea strămuta pe teritoriul Ucrainei, provocând totodată un nou exod de refugiați în țările vecine”. Polonia a primit mai mulți refugiați decât oricare altă țară, aproape 1,5 milioane de ucraineni fiind înregistrați ca refugiați, după cum reiese din cifrele furnizate de ONU. Peste 450.000 de refugiați sunt înregistrați în Republica Cehă, iar un număr mai mic de oameni s-au refugiați în alte țări europene, precum Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria.

sursa: RADOR/nytimes.com