Roşia Montană. Includerea localității în patrimoniul UNESCO s-a făcut la presiunea unor ONG-uri și cu nerespectarea a numeroase prevederi. De asemenea, rețeaua lui George Soros s-a întins până la Cotroceni.

Roşia Montană. Potrivit documentelor, rețeaua care a subminat interesele României în acest caz a ajuns până la Cotroceni.  Este corba despre documentul de la Institutul Național al Patrimoniului și de la alte instituții. Acestea arată că a existat o rețea care funcționa într-un mod greu de imaginat.

Roşia Montană. Rețeaua lui George Soros s-a întins până la Cotroceni

În document se arată: Includerea Roșiei Montane în UNESCO, dictate de interese economice și de grup. Demersul de listare a Roșiei Montane în UNESCO face parte din planul de sabotare a proiectului minier Roșia Montană asociere între statul român 19,31% și Gabriel Resources 80,69% în scopul împiedicării României de a-și exploata cea mai mare resursă de aur aflate pe teritoriul Uniunii Europene.

Doar cu proiectul Roșia Montană, cu o producție circa 16 tone de aur pe an, România ar redeveni cel mai mare producător de aur și argint din Uniunea Europeană, producția anuală de aur în Uniunea Europeană fiind de 13 tone, asigurată în acest moment de Suedia, Finlanda, Spania, Grecia și Bulgaria.

Roşia Montană. Sursa foto: Dreamstime.com

Acțiunile împotriva proiectului au fost finanțate de către omul de afaceri George Soros, investitor strategic în industria aur la nivel global, prin intermediul Fundației Soros din România și a altor platforme de finanțare filo-maghiare și derulate prin ONG-uri și lideri de opinie afiliaţi rețelei.

Includerea Roșia Montana în UNESCO va avea loc în cadrul ședinței online a Comitetului Patrimoniului Mondial Global în 16-31 iulie 2021 cu multiple efecte negative asupra României:

• pierderea șanselor de câștig ale României în arbitrajul de la Washington în valoare de peste 4 miliarde de dolari americani. Listarea Roșia Montană în UNESCO este incompatibilă cu proiectul, acoperind întregul perimetru de resursă, echivalent cu exproprierea acestuia.
• blocarea definitivă a exploatării celei mai mari resurse de aur a României. Statul român nu va putea ulterior să își valorifice resursa de aur de la Roșia Montană. ONG-ul internațional cu influență de decizie în cadrul UNESCO, ICOMOS, este cel care a făcut propunerile și demersurile instituționale pentru listarea Roșia Montană în UNESCO.
• statul român va trebui să investească 400 de milioane de euro în Roșia Montană pentru protejarea mediului, devenind parte a UNESCO.
• afectarea încrederii investitorilor strategici în climatul politico-economic din România.

Pionii activaţi la vârful României de cel mai controversat miliardar al lumii

De asemenea, este şi o nouă adresă din partea avocaților, care este adresată ministrului Finanţelor de atunci, Anca Dragu. Avocații României la Curtea de Arbitraj de la Washington arată că nu este exclus ca reclamanții să depună o cerere provizorie dacă România decide să continue listarea la UNESCO.

Roşia Montană. Sursa foto. EVZ.

Practic, în această scrisoare i se atrage atenția din nou Ministerului de Finanțe cu privire la faptul că este un risc major pentru România.

Mai mult, preşedintele Klaus Iohannis a primit o notificare din partea avocaților de la Gabriel Resources, spunându-i foarte clar că statul român, în momentul în care ia astfel de decizii, va fi vulnerabil în fața unui proces. Ce este șocant este că printre consilierii președintelui României este unul dintre oamenii din rețea.

Roşia Montană. Documentul arată că  Soros era în spatele afacerii

Deci acțiunile împotriva proiectului au fost finanțate, de către omul de afaceri american. Astfel, rețeaua era de la Administrația Prezidențială în ministere, în toate punctele cheie. În raportul INP apar câteva date despre această rețea cu nume și prenume.

„Nucleul dur al interzicerii proiectului minier Roșia Montană și al înscrierii Roșiei Montane în UNESCO include ONG-uri, politicieni USR și PLUS, Vlad Alexandrescu, Mihai Goțiu, Corina Şutei, Oana Bogdan înalți funcționari publici din subordinea Ministerului Culturii și cadre didactice din Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, consilierul prezidențial Sergiu Nistor, directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, Irina Iamandescu, directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și ONG-uri, membri ai rețelei care au întreprins acțiunile împotriva proiectului minier Roșia Montană”, se arată în document.

Pionii principali în demersul de listării la UNESCO sunt Ștefan Bâlici și Irina Iamandescu

Şi continuă: „Salvarea patrimoniului din Roșia Montană prin includerea zăcământului UNESCO este un pretext. În realitate, patrimoniul nu este pus în pericol de proiectul minier, întreaga activitate de cercetare arheologică din Roșia Montană, în valoare de peste 30 de milioane de dolari, fiind finanțată exclusiv de Roșia Montană Gold Corporation - ascunde un interes economic major care vizează interzicerea valorificării celei mai mari resurse de aur a Europei și recompensarea agenților de influență cu fonduri provenite din viitoare lucrări de restaurare UNESCO în Roșia Montană. Pionii principali în demersul de listare a Roșie Montane UNESCO sunt Ștefan Bâlici și Irina Iamandescu, aflați la conducerea Institutului Național de Patrimoniu” arată documentul de la INP prezentat deAntena 3.